Cea mai mare pierdere suferită de forțele navale ale Rusiei de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pusă de Kiev și Washington pe seama unui atac cu rachete de croazieră „Neptun”, de fabricație ucraineană – a provocat o dezbatere aprinsă în rândul experților militari, care se întreabă dacă scufundarea crucișătorului ar putea schimba soarta războiului.
„Impact pe termen lung”
„Dacă rușii încep să își piardă flota în timpul acestui război, chiar înainte ca războiul să se termine, impactul asupra strategiei lor pe termen lung va fi unul imens.”, susține generalul de brigadă în rezervă Kevin Ryan, fost atașat militar al SUA în Rusia, în prezent analist principal la Centrul pentru Afaceri Internaționale Belfer, în cadrul Universității Harvard.
Ryan precizează că, de la începerea invaziei, marina rusă a utilizat între 12 și 24 de nave în Marea Neagră, dintre care 11 sunt aproximativ de aceeași mărime cu „Moskva”. Pierderea chiar și a uneia dintre acestea reduce puterea flotei ruse în Marea Neagră cu aproximativ 10%, afirmă el, citat de publicația americană „The Hill”.
De asemenea, este puțin probabil ca Rusia să fie capabilă să înlocuiască rapid „Moskva”, care avea la bord până la 500 de marinari, deoarece „rușilor le ia mult timp să repare și să reamenajeze navele”, mai spune Ryan. „Este notoriu faptul că nu se pricep deloc la asta!”, susține generalul în rezervă, citat de publicația americană.
„Victorie propagandistică”
Experții Institutului pentru Studiul Războiului – cunoscutul grup de reflecție american pentru analize de apărare și afaceri externe – consideră scufundarea navei amiral a flotei ruse din Marea Neagră drept „o victorie majoră de propagandă pentru Ucraina”, care, probabil, va afecta moralul Rusiei, dar nu va aduce o schimbare majoră în conflict.
Deoarece Rusia a folosit crucișătorul în mare parte pentru a asigura apărarea aeriană a flotei sale și nu pentru a lovi ținte terestre ucrainene, scufundarea navei „Moskva” este „puțin probabil să dea o lovitură decisivă operațiunilor rusești în ansamblu”, consideră analiștii Mason Clark, Kateryna Stepanenko și George Barros.
Ei au remarcă, însă, că lovitura revendicată de Kiev ar putea modifica tiparele de operare ale rușilor pe mare, forțându-i să desfășoare mai multă apărare aeriană în zonă sau să-și retragă navele din apropierea coastei ucrainene.
De altfel, oficialități de la Washington au semnalat deja astfel de manevre, o serie de nave rusești din nordul Mării Negre deplasându-se mai la sud, după scufundarea crucișătorului. De asemenea, unele scenarii mai puțin plauzibile, cum ar fi o debarcare amfibie rusă în apropiere de Odesa, par și mai puțin probabile în acest moment.
Fără îndoială, flota rusă va continua să blocheze însă porturile ucrainene, chiar dacă s-a îndepărtat mai mult de linia de coastă pentru a preveni un nou dezastru.
Punct de cotitură?
Este greu de anticipat dacă „Moskva” va fi un punct de cotitură în acest război, deoarece marina rusă a utilizat până acum în mod limitat navele sale de luptă pentru lovituri asupra țintelor ucrainene, folosind, în schimb, cu predilecție, avioane și sisteme terestre pentru astfel de atacuri.
Componenta navală a Moscovei în acest război s-a limitat în mare parte la două operațiuni: realimentarea și reaprovizionarea trupelor din sud, precum și unele lovituri cu rachete de croazieră asupra Ucrainei, a afirmat, recent, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.
Întrucât principala misiune a navei „Moskva” a fost apărarea aeriană a forțelor rusești din Marea Neagră, scufundarea acesteia „va avea cu siguranță un impact asupra capacităților lor, pe termen scurt”, a adăugat Kirby.
Este „pur și simplu neclar în acest moment”, dacă lovitura va avea un impact asupra capacităților lor navale pe termen lung, a mai spus, pe de altă parte, secretarul de presă, citat de „The Hill”.
Lovitură grea pentru prestigiul militar
Este, însă, extrem de clar că scufundarea navei amiral a flotei din Marea Neagră reprezintă o palmă grea pe obrazul armatei lui Putin.
Scufundarea crucișătorului este „în puternic contrast cu imaginea unei armate modernizate cu succes, promovată de oficialii ruși și de mass-media de stat, dar și cu încrederea în sine cu care Rusia s-a angajat în acest război!”, remarcă Alexander Baunov, analist politic, citat de „The Guardian”.
De altfel, chiar dacă prezentatorii și comentatorii de la televiziunile de stat din Rusia s-au străduit din răsputeri să prezinte pierderea navei „Moskva” ca pe un eșec temporar, rușii au înțeles că s-a întâmplat ceva grav.
Citat de „The Guardian”, Andrei Medvedev, jurnalist la televiziunea de stat VGTRK și deputat în consiliul municipal al Moscovei, a recunoscut: „Crucișătorul «Moskva» este o poveste tristă, atât din punct de vedere al reputației, cât și din punct de vedere militar. Este însă o catastrofă? Nu.”.
De cealaltă parte, oficialitățile ucrainene au ironizat intens scufundarea vasului de luptă inamic, printr-o campanie de amploare pe rețelele de socializare.
„O navă de război rusească «emblematică» este un loc de scufundări demn de a fi vizitat. Acum avem încă un loc de scufundări în Marea Neagră. Vom vizita cu siguranță epava, după victoria noastră în război!”, a scris pe Twitter ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, inserând acestui text o fotografie cu el, făcând scufundări în mare.
„Moskva” este primul mare vas de luptă de suprafață care este scufundat într-o acțiune militară în ultimii 40 de ani, de la Războiul din Insulele Falkland, din 1982, când crucișătorul argentinian „General Belgrano” a fost torpilat de un submarin britanic cu propulsie nucleară.
Foarte probabil, scufundarea navei nu va rămâne nepedepsită de Moscova, care va intensifica bombardamentele în Ucraina, chiar dacă a continuat să nege că nava ar fi fost atacată cu succes de către forțele ucrainene.