Aceasta este programată, în fiecare an, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie. Este promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizaţie apărută în 2016 ca urmare a fuziunii Federaţiei Mondiale a Somnului cu Asociaţia Mondială a Medicinii Somnului.
Tema ediţiei de anul acesta este "Dormiţi bine, trăiţi mai bine" (Sleep Well, Live Better"), potrivit worldsleepday.org. Pe lângă obişnuitele campanii de promovare a obiceiurilor şi practicilor necesare pentru a obţine un somn de calitate şi odihnitor, organizatorii propun o privire retrospectivă a impactului avut de Ziua mondială a somnului, de-a lungul celor şaisprezece ediţii.
Rezultatele obţinute au fost publicate în volumul cu numărul 129 al jurnalului medical Sleep Medicine. Astfel, autorii, printre care cercetători la universităţi de prestigiu din California, Beijing sau Parma, semnează articolul "Trezirea la somn: şaisprezece ani de iniţiative globale pentru Ziua mondială a somnului şi direcţii viitoare", unde se arată: "Din 2008, campania pentru Ziua mondială a somnului a crescut de la un mic grup de susţinători la sute de organizatori voluntari în peste 70 de ţări. (...) Între 2014 şi 2024, activităţile şi iniţiativele dedicate acestei zile au crescut, în Europa, de la 24 la 132 şi în Asia de la 10 la 94. Pe de altă parte, impactul avut de Ziua mondială a somnului în Africa este mult mai scăzut, cu o creştere de la o activitate dedicată la doar 20, situaţie asemănătoare cu cea din Oceania", se arată în articol.
În opinia semnatarilor, pentru a consolida impactul global al Zilei mondiale a somnului, eforturile ar trebui să se concentreze pe stabilirea de parteneriate, crearea de resurse adecvate din punct de vedere cultural, valorificarea platformelor digitale şi oferirea de sprijin financiar organizatorilor locali. Implementarea acestor strategii poate ajuta Ziua mondială a somnului să evolueze într-o iniţiativă şi mai eficientă în vederea promovării beneficiilor somnului la nivel mondial.
Cu prilejul ediţiei din 2025 a Zilei mondiale a somnului, a fost dat publicităţii studiul IKEA Sleep Uncovered, unul dintre cele mai ample studii despre somn realizate vreodată, cu peste 55.000 de participanţi din 57 de ţări. Rezultatele cercetării arată că oamenii din întreaga lume caută constant soluţii pentru a-şi îmbunătăţi calitatea somnului şi pentru a se simţi mai odihniţi, însă mulţi dintre ei spun că le lipsesc, în medie, o oră şi 20 de minute de somn în fiecare noapte, echivalentul a 20 de zile de odihnă anual.
Deşi 70% dintre respondenţi consideră somnul drept una dintre cele mai mari bucurii ale vieţii, studiul arată că majoritatea persoanelor nu îşi ating obiectivul dorit de 8 ore de somn pe noapte. La nivel global, peste un sfert dintre cei chestionaţi îşi evaluează calitatea somnului ca fiind slabă, iar o cincime (19%) se trezesc de mai mult de două ori pe noapte, simţindu-se în cele din urmă obosiţi aproape în fiecare zi.
China înregistrează cel mai mare scor în ceea ce priveşte calitatea somnului, iar Norvegia, cel mai mic. Deşi România se află în jumătatea superioară a clasamentului, studiul evidenţiază existenţa unor tipare de somn problematice în rândul românilor, având în vedere că 34% dintre aceştia dorm 6 ore sau mai puţin pe noapte, iar aproape 40% consideră că nu beneficiază suficient de somn.
Raportul dezvăluie o dependenţă alarmantă de medicamentele pentru somn: una din cinci persoane la nivel global (19%) se bazează pe medicamente pentru a putea dormi şi 5% folosesc medicaţie în fiecare zi în acest scop. Cu un procent uşor sub media globală, 18% dintre români susţin că folosesc medicamente pentru somn şi apelează la soluţii alternative.
Stresul, anxietatea şi grijile excesive sunt principalul motiv (40%) pentru care oamenii nu pot dormi. În timp ce majoritatea persoanelor au nevoie în medie de 24 de minute pentru a adormi, 7% raportează că durează mai mult de o oră.
Tot mai multe studii întăresc concluzia că somnul este un pilon fundamental al sănătăţii. O noapte sau două de somn insuficient pot însemna mai mult decât o simplă stare de oboseală, putând afecta celulele stem din intestin, făcând acest organ să fie mai susceptibil la boli inflamatorii, conform rezultatelor unui nou studiu desfăşurat pe şoareci şi publicat la 5 februarie 2026 de jurnalul Cell Stem Cell.
Studiul descrie o cale cu mai multe componente prin care sunt transmise semnale aberante de la centrul somnului din creier către celulele intestinale. Această semnalizare dereglată reduce capacitatea regenerativă a mucoasei intestinale.
Insomnia afectează aproximativ 10% dintre adulţii din întreaga lume. Pe lângă faptul că provoacă ravagii asupra activităţii zilnice a oamenilor, perturbările cronice ale somnului sunt legate de o creştere a incidenţei numeroaselor afecţiuni cronice - inclusiv bolile inflamatorii intestinale, diabet, hipertensiune arterială şi tulburare depresivă majoră.
Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Bucureşti a publicat, pe site-ul marius-nasta.ro, un număr de 12 reguli de igienă a somnului. Printre recomandările făcute, se numără: fixaţi-vă ora de culcare şi ora de trezire; dacă v-aţi obişnuit să dormiţi în timpul zilei, nu depăşiţi 45 de minute de somn; evitaţi alcoolul cu patru ore înainte de culcare; evitaţi mâncarea grea, condimentată sau prea dulce cu patru ore înainte de culcare; faceţi mişcare zilnic, dar nu chiar înainte de culcare; blocaţi toate sunetele care vă pot distrage de la somn şi eliminaţi sursele de lumină pe cât posibil; dacă nu adormiţi în primele 30 de minute, părăsiţi dormitorul pentru o altă activitate şi reveniţi doar în momentul în care simţiţi că vă este somn.
Conform www.worldsleepday.org, un somn bun este definit de trei factori: durată, care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului şi să fie alertă a doua zi; continuitate, adică somn neîntrerupt; profunzime, altfel încât să înlesnească refacerea fizică şi psihică. AGERPRES