Accidentul vascular cerebral (AVC) este principala cauză de decese şi paralizie în ţara noastră. Suferă la un moment dat irigarea cu sânge a creierului, iar colectorul comun al acestui sânge din creier nu poate compensa decât înfundările lente cu cheaguri, deci nu evită AVC-ul.
Interviu cu academician profesor doctor Constantin Popa, întemeietor şi coordonator al Institutului de Neurologie şi Boli Cerebrovasculare “V. Voiculescu”
Florin Condurăţeanu: - Domnule academician Constantin Popa, neirigarea creierului sau a cordului provoacă accident vascular cerebral şi infarct cardiac. De ce este o diferenţă în viteza de intervenţie? În AVC, medicii sunt obligaţi la sprint, în infarct au ceva timp până la deblocarea alimentării cu sânge.
Prof. dr. Constantin Popa: - În cazul accidentului vascular cerebral trebuie restabilită irigarea cu sânge în puţine minute, până la 4 minute, pentru ca să existe posibilitatea revenirii la viaţă a neuronilor afectaţi. La infarctul cardiac, se poate acţiona până în 4-5 ore, celulele miocardului sunt unele doar leşinate şi, prin reluarea alimentării cu sânge, ele pot să fi reanimate. De aceea, americanii au creat o reţea de unităţi sanitare de intervenţie în AVC chiar pe cartiere, pentru a nu se pierde timp decisiv până la ajungerea pacientului la o echipă specializată.
F. C.: - Este ceea ce aţi reuşit dumneavoastră la Institutul de Neurologie şi Boli Cerebrovasculare, se acţionaeză rapid în accidentele cerebro vasculare. Ce pot face medicii în acest caz?
Prof. dr. C. Popa: - Prin perfuzii cu medicamente se intervine pentru reluarea alimentării cu sânge a creierului prin topirea cheagului, prin deblocarea arterei înfundate. Există şi posibilitatea ca, prin operaţia efectuată de chirurgii vasculari, să se cureţe artera, să fie chiar lărgită. Dar la pacienţii la care consecintele, paralizia este mai veche - de doi ani, de exemplu -, această interveţie devine inutilă. În primele etape de acţiune, trebuie să se scadă şi edemul cerebral. În AVC trebuie investigat şi cordul, cel care a lansat în circutul sangvin trombi, adică cheaguri.
F. C.: - Şi pe asemenea autostrăzi de alergare a sângelui nu există nişte mecanisme să rezolve prompt ambuteiajele?
Prof. dr. C. Popa: - Creierul este un organ de lux, primeşte un sfert din cantitatea totală de sânge. Procentul majoritar, de 80% din sânge ajunge la creier prin cele două carotide, restul de 20% prin cele două artere din lateralele coloanei vertebrale. Aceste căi de alimentare trimit sângele într-un colector comun, poligonul lui Wilson. Când pe una sau două artere s-a blocat curgerea sângelui spre creier, ajunge totuşi sânge din colectorul comun. Dar această salvare este posibilă când blocarea vasului s-a petrecut lent, când barajul cu cheag este bruscă, poligonul Wilson nu rezolvă situaţia şi apare AVC-ul. Circa 90% din accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de hipertensiunea arterială.
Există şi AVC-uri tranzitorii, care durează doar câteva minute. Apare mersul nesigur, apar tulburări de vorbire şi vedere, se pierde sensibilitatea la mâini, picioare, chiar paralizii. Efectele rele dispar, suferindul nu dă atenţie, nu se prezintă la medic şi aceste accidente vascular cerebrale trecătoare anunţă AVC-ul grav, masiv.