Bătăliile politice crunte, care au inundat agenda publică din România, de la sfârșitul anului 2019 și până la finalul anului trecut, soldate cu realegerea lui Klaus Iohannis pentru al doilea mandat de președinte, cu modificări substanțiale la nivelul autorităților administrației publice locale și cu o nouă majoritate parlamentară de conjunctură și extrem de fragilă, au costat nici mai mult, nici mai puțin decât 430 de milioane de lei. Sute de mii de candidați, partide, organizații, alianțe și persoane fizice, la care se adaugă statul român, prin subvențiile electorale acordate, s-au aflat, practic, într-o luptă continuă la baionetă din toamna anului 2019, iar cifrele uluitoare ale banilor “tocați” în aceste războaie au fost centralizate de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), într-un raport referitor la activitatea desfășurată de către Departamentul de Control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale în anul 2020.
Raportul AEP a centralizat veniturile declarate și depuse la această instituție de candidații care au intrat în cele trei competiții electorale majore, mai exact la scrutinurile prezidențiale, scrutinul local și scrutinul parlamentar din perioada 2019-2020.
În ceea ce privește situația rezultată, din punct de vedere financiar, după organizarea alegerilor prezidențiale din toamna anului 2019, Departamentul de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale din cadrul Autorității Electorale Permanente a efectuat, în perioada 6 ianuarie – 10 februarie 2020 verificarea documentelor privind veniturile încasate și cheltuielile efectuate de către competitorii electorali în campania electorală pentru alegerea președintelui României.
Conform raportului, mandatarii financiari coordonatori ai candidaților la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 au declarat și înregistrat la AEP contribuții penttu finanțarea campaniei electorale în sumă totală de 71.620.145,55 de lei. Din acestea, transferurile cu finanțare privată a partidelor sau a candidaților s-au situate la 35.933.687,55 de lei, în timp ce finanțarea publică a fost de 35.684.458 de lei. Competitorii electorali au depus cereri de restituire a sumei de 33.289.238,23 de lei, conform documentului citat.
Bani de bani pentru a ajunge la Cotroceni
Interesant în cazul alegerilor prezidențiale este că PNL a declarat contribuții totale de 18,4 milioane de lei, exclusiv obținute prin finanțare publică. În timp ce PSD a avut contribuții totale de 19.766.500 de lei, din care 16.637.200 de lei din finanțare publică și 3.129.975 de lei din finanțare privată. PMP a declarat contribuții electorale de 7.068.975 de lei, toată suma provenind din finanțare privată, iar ALDE a declarat 4.566.428,8 lei, din care 4.266.424,8 lei din finanțare privată și 300.000 de lei din finanțare publică, Pro România a declarat contribuții de 11/728.500 de lei, integral finanțare privată. În schimb, USR a declarat contribuții de 4.879.523 de lei, din care 4.530.265 de lei din finanțare privată și 329.258 de lei din finanțare publică. Colegul de alianță al USR, PLUS, a avut contribuții totale de 1.975.249 de lei, integral din finanțare privată. În ceea ce privește UDMR, contribuțiile uniunii au fost de 445.000 de lei, integral din finanțare privată.
La fel de interesant este pe ce au cheltuit acești candidați suma de 70.372.686 de lei în campania electorală prezidențială. Raportul ne răspunde: 22.394.283,79 de lei a costat producția și difuzarea materialelor de propagandă; 18.649.924,32 de lei a costat propaganda on-line; cercetările sociologice au costat 882.240,5 lei, iar afișele electorale încă 933.350,96 lei; broșurile și pliantele electorale au costat 22.218.118,31 lei; Protocolul și organizarea de evenimente a costat 5.277.604.65 de lei, iar comisioanele bancare încă 11.160,94 lei.
La alegerile prezidențiale din anul 2014, cheltuielile au fost de doar 32.230.685 de lei.
Dezmățul de la locale
Situațiile financiare rezultate din alegerile locale din 27 septembrie 2020 arată un și mai mare dezmăț. Conform AEP, la aceste alegeri, au existat 199.036 de candidați, din care 1389 de candidați independenți, iar restul din partea a 75 de partide, 17 organizații și 168 de alianțe electorale, care au declarat venituri electorale totale de… 189.426.774,39 de lei. 167.071.353,1 lei au fost contribuții ale candidaților, 17.810.827,5 lei au reprezentat transferuri din finanțarea publică și privată a partidelor, iar 4.691.000 de lei reprezintă contribuțiile din subvenții de la bugetul de stat.
Surprinzător, AEP arată că la alegerile locale precedente, din anul 2016, au candidat 267.239 de candidați, care au declarat contribuții de doar 59.000.000 de lei.
“Astfel, deși în anul 2016 și-a depus candidatura un număr mai mare de competitori electorali, veniturile rezultate în anul 2020 au fost de aproape șapte ori mai mari”, se menționează în raportul citat.
6 decembrie 2020 - 9.530 de candidați pe 466 de fotolii de parlamentar
Cu adevărat spectaculos este capitolul din Raportul AEP referitor la alegerile parlamentare care au avut loc în data de 6 decembrie 2020, alegeri organizate în plină pandemie și care au generat un deznodământ atipic. În sensul că partidul care a câștigat alegerile se află în opoziție, iar partidele care au pierdut alegerile se află la guvernare. O guvernare care, în aceste zile, scârțâie din toate încheieturile.
Autoritatea Electorală Permanentă precizează că, la scrutinul legislativ din 6 decembrie 2020, pentru Senat și Camera Deputaților, au candidat nu mai puțin de 9.530 de persoane, pe listele a 24 de formațiuni politice, dintre care două partide constituite într-o alianță electorală la nivel național, a 18 organizații aparținând minorităților naționale și 42 de candidați independenți. În condițiile în care numărul total de locuri de senatori și deputați este de 466.
Comparativ, la alegerile parlamentare din anul 2016 s-au înscris în cursa electorală 6.476 de candidați.
Totalul contribuțiilor electorale ale acestor candidați la alegerile parlamentare din data de 6 decembrie 2020 a fost de 169.485.705,5 lei, din care suma de 118.057.942,58 de lei a provenit efectiv din contribuțiile candidaților, iar suma de 51.427.762,92 lei reprezintă transferuri ale partidelor politice. Din această ultimă sumă, 33.567.762,92 lei au fost finanțări private și 17.860.000 de lei au fost din finanțare publică.
La alegerile parlamentare din luna decembrie a anului trecut s-a cheltuit efectiv suma de 167.344.537,44 de lei, iar suma solicitată a se rambursa de către stat se situează la valoarea de 147.850.254,89 de lei, potrivit raportului AEP. Comparativ, la alegerile parlamentare care au avut loc în anul 2016, cheltuielile totale de atunci au fost de mai mult de trei ori mai mici, adică de 50.142.461,33 de lei.
Pe ce s-au dus banii în campania de la finalul anului trecut? Cea mai mare cheltuială, de 59.370.395,1 lei a fost făcută pentru propaganda electorală on-line. Suma de 47.730.356,56 de lei a fost cheltuită pe pliante și broșuri. După care 34.473.132,15 lei s-au cheltuit pe propagandă electorală la posturile de radio, de televiziune și în presa scrisă. Alți 21.150.979,07 lei s-au cheltuit pe protocol și organizare de evenimente, plus plata mandatarilor financiari, iar 3.491.242,46 de lei a reprezentat contravaloarea cercetărilor sociologice. Suma de 3.070.959,85 de lei s-a cheltuit pe afișe electorale. Iar 57.471,85 de lei au reprezentat comisioane bancare.
182 de partide înregistrate oficial, în România, în anul 2020
Documentul remis de Autoritatea Electorală Permanentă mai dezvăluie un detaliu cu adevărat spectaculos care se petrece, din punct de vedere politic, la nivelul României. Concret, sursa citată atrage atenția asupra faptului că modificările legislative din ultimii ani, care au relaxat un punct de vedere al legislației, condițiile de înființare a partidelor politice au condus la o creștere continuă a numărului de formațiuni politice înregistrare în Registrul Partidelor Politice gestionat de către Tribunalul București.
Astfel, dacă în anul 2018 erau înregistrate oficial 145 de partide politice, în anul 2019, numărul acestora a ajuns la 169. Pentru ca, în anul 2020, această cifră a formațiunilor politice înregistrate să ajungă la 1802.
Numai în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a verificat nu mai puțin de 164 de partide politice, iar pe parcursul anului 2020 au fost verificate 175 de astfel de formațiuni.
În anul 2020, în cadrul verificărilor ocazionate de controlul activităților curente, AEP a emis amenzi sau a confiscat sume de bani totalizând 700.762,26 de lei. Spre exemplu, au primit amenzi Partidul Mișcarea Populară (15.000 de lei), PNL (15.000 de lei), PSD (15.000 de lei), USR (30.000 de lei) și ALDE (35.000 de lei). De asemenea, de la PMP a fost confiscată suma de 444.398.5 lei, de la ALDE s-au confiscat 85.173,56 de lei, de la USR s-au confiscat 60.690,75 de lei și de la PNL s-a confiscat suma de 500 de lei.