„Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură prietenoasă cu albinele pentru un mediu sănătos” a devenit a șaptea inițiativă cetățenească europeană de succes. Ea a reușit să strângă 1.054.973 de semnături de sprijin în 11 țări UE, inclusiv din România de unde au provenit circa 24.000 de semnături. Cele mai multe au venit însă din Germania (526.000), Franța (90.000) și Belgia (81.000). Comisia Europeană are termen până pe 7 aprilie 2023 să își prezinte răspunsul oficial, subliniind acțiunile pe care intenționează să le adopte.
Ce solicită inițiativa cetățenească
- Eliminarea pesticidelor sintetice până în 2035
Eliminarea treptată a pesticidele sintetice din agricultura UE cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, iar până în 2035 să fie eliminate complet.
- Restabilirea biodiversității
Refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât agricultura să devină un vector de recuperare a biodiversităţii.
- Sprijinirea fermierilor în tranziție
Reformarea agriculturii prin prioritizarea agriculturii mici, diversificată și durabilă, susținând o creștere rapidă a practicilor agroecologice și ecologice, permițând formarea fermierilor independenți în domeniul agriculturii fără pesticide și OMG.
Interzise și nu prea în România
Comisia Europeană a interzis la începutul lunii februarie a anului 2021 utilizarea în România și Lituania a neonicotinoidelor (pesticide care omoară albinele). Mai precis, Comisia interzicea României să acorde autorizații de urgență „nejustificate”, după ce ministrul Agriculturii de la acea vreme, Adrian Oros, reautoriza pe 18 ianuarie folosirea acestor pesticide la tratarea semințelor de porumb și sfeclă de zahăr. Ministerul Agriculturii susținea că decizia de a autoriza de urgență pesticidele care ucid albinele s-a bazat pe două argumente în care se afirma că în țara noastră nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb și al sfeclei de zahăr care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor. Totuși, Comisia Europeană nu a considerat „justificate” aceste autorizări de urgență date de România. Reprezentanții Asociației Crescătorilor de Albine din România au salutat decizia Uniunii Europene, spunând că ea va ajuta apicultura de la noi, unde zone întregi din sudul țării au fost afectate de aceste pesticide. Bucuria lor a fost însă de scurtă durată.
Derogări peste derogări, practica noastră
România a început să acorde derogări repetate la folosirea de pesticide neonicotinoide încă din anul 2014, după ce în 2013 Comisia Europeană făcea primul pas pentru a restricționa folosirea a trei pesticide cu risc pentru albine. Ulterior, Uniunea Europeană a decis să interzică în aprilie 2018 cele trei pesticide periculoase. Deşi România este unul dintre marii producători europeni de miere, Guvernul României a votat împotriva măsurii propuse atunci, alături de Ungaria, Cehia şi Danemarca.
Doar 3% din suprafața agricolă, certificată bio
În ciuda acestei impuneri din parte Comisiei Europene, România a continuat să folosească pesticidele care omoară albinele. În decembrie 2021, fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu dădea o serie de derogări pentru folosirea și în 2022 a trei pesticide neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb și floarea soarelui. Strategia „De la fermă la furculiță”, parte a Pactul Verde European (Green Deal), prevede reducerea utilizării pesticidelor chimice cu 50% până în 2030. În paralel, Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabilește obiectivul-cheie de a practica agricultura ecologică pe cel puțin 25% din terenurile agricole din UE (de la 8,5% în prezent), în condițiile în care România are doar circa 3% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic.
Ce sunt neonicotinoidele
Sunt o categorie de insecticide sistemice, neurotoxice, relativ de ultimă generație, utilizate masiv în agricultură, foarte persistente, care oferă o protecție de lungă durată pentru diverse culturi, în general pe toată perioada de vegetație, acoperind o plajă foarte largă de insecte dăunătoare. Ele afectează și toate speciile de insecte benefice care intră în contact cu acestea, insectele polenizatoare fiind afectate prin polenul și nectarul recoltat, în special la rapiță și floarea-soarelui, dar și prin apa de gutație, în special la porumb.