Scrutinul din 5 iunie a fost marcat de afinitatea românilor pentru o mulţime de candidaţi cu probleme penale, unii dintre ei aflaţi în arest preventiv sau condamnaţi definitiv în instanţă. Alegerea unor primari cu un asemenea palmares începe să facă primele victime. Mandatul edilului din Râmnicu Vâlcea, condamnat definitv pentru corupţie, a fost invalidat de judecători. Gutău ar putea fi primul primar care va plăti din banii lui alegerile anticipate.
Judecătoria din Râmnicu Vâlcea a invalidat miercuri seară mandatului primarului ales Mircia Gutău. Pe 5 iunie, edilul a fost votat de peste 45% dintre locuitorii oraşului, care ar putea fi chemaţi iar la urne dacă decizia de invalidare va rămâne definitivă. Gutău, care a candidat din partea Partidului Ecologist Român, a fost susţinut şi de filiala locală a liberalilor. De altfel, PNL Vâlcea a sărit imediat în apărarea edilului, condamnat în două rânduri pentru corupţie. “Decizia Judecătoriei este o aberaţie, o încălcare gravă a Constituţiei”, au transmis liberalii vâlceni. Judecătorii au constatat însă că la dosarul de validare nu există documentul care să ateste că edilul nu are interdicţia de a fi ales, ca măsură complementară a condamnării definitive. În 2010, Gutău a fost condamnat definitiv pentru corupţie, iar în 2014 Curtea de Apel Craiova l-a condamnat pentru a doua oară, într-un alt caz de corupţie, la doi ani şi jumătate de închisoare cu executare. Magistraţii au decis însă contopirea pedepselor, iar Gutău a rămas în liberatate. "Nu înţeleg decizia instanţei, sincer dacă aveau nelămuriri mi le puteau foarte bine solicita. Eu am toate actele necesare, la care face referire decizia instanţei, şi am să le depun”, a fost prima reacţie a edilului. Fost primar în două mandate, Gutău a fost iniţial candidatul propus de PNL Vâlcea, însă liderii de la Bucureşti n-au fost de acord cu propunerea filialei locale pentru că Gutău nu îndeplinea criteriile de integritate. Aşa că liberalii din Vâlcea au apelat la un truc politic iar Gutău a candidat din partea ecologiştilor.
Mai pot urma şi alţii
Problemele lui Gutău scot la iveală un fenoment mult mai complex, despre care Jurnalul Naţional a scris încă dinaintea alegerilor locale. Este vorba de lejeritatea prin care Birourile Electorale de Circumscripţie validează candidaturile în condiţiile în care legislaţia din România prevede că cei care se înscriu în cursa electorală au nevoie de o simplă declaraţie pe propria răspundere că respectă condiţiile de acreditare. Nici vorbă de cazier judiciar sau informaţii privind o eventuală incompatibilitate. De altfel, problema a fost recunoscută involuntar şi de liderii PNL Vâlcea care susţin că "o astfel de hotărâre (n.r. - invalidarea mandatului) nu face altceva decât să ridiculizeze magistratul care a fost preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie Râmnicu Vâlcea, magistrat cu experienţă, şi care l-a validat pe Mircia Gutău". În prezent, legea nu permite nici măcar anularea candidaturilor după expirarea termenului la care acestea devin finale, astfel că singura soluţie rămâne invalidarea mandatelor în cazul în care candidaţii cu probleme câştigă alegerile. Ceea ce duce însă la costuri suplimentare pentru organizarea unui alt rând de alegeri.
La alegerile din 5 iunie au candidat 447 de persoane sub vârsta legală de 23 de ani, unii dintre candidaţi având doar 18 ani. Mai mult, 28 de persoane au candidat pe listele mai multor partide, deşi legea interzice acest lucru
Condamnarea i-ar arde la buzunare
Situaţia de la Râmnicu Vâlcea s-ar putea repeta în viitor la Baia-Mare, Târgu Mureş, Braşov, Craiova, Jilava sau Sectoarele 3 şi 6 ale Capitalei, acolo unde există alţi edili cu probleme penale. Deocamdată, niciunul dintre ei nu este condamnat definitiv, însă toţi se află în diferite faze ale urmăririi penale. În cazul unor condamnări definitive, primarii cu dosare penale şi-ar putea pierde mandatele. Un proiect de lege adoptat de Senat şi contestat de preşedintele Klaus Iohannis la Curtea Constituţională prevede că aleşii condamnaţi cu suspendare îşi pot păstra mandatele. Edilii şi-ar pierde funcţia doar în cazul condamnărilor cu executare şi al celor pentru dare sau luare de mită. Mai mult, deputatul Daniel Fenechiu a depus un proiect care i-ar putea obliga pe edilii condamnaţi după preluarea mandatului să plătească din propriul buzunar costul alegerilor anticipate.