Aproape 47 de milioane de francezi erau așteptați, ieri, să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale, după o campanie dominată de scandaluri personale și dezbateri aprinse despre viitorul Franței în Uniunea Europeană, imigrație și terorism. Aceste alegeri sunt considerate un test major atât pentru mișcările populiste care câștigă teren pe vechiul continent, cât și pentru viitorul blocului comunitar.
Francezii au avut de ales între 11 candidați, cu unul mai mult decât la scrutinul precedent, din 2012, dar cu cinci mai puțin decât în 2002, an-record în materie de participare în cursa pentru Palatul Élysée. Dezbaterile aprinse în privința viitorului țării în UE, precum și a terorismului care a lovit Franța în ultimii doi ani -de la atacul din ianuarie 2015 asupra publicației satirice „Charlie Hebdo”-, au determinat o prezență masivă la vot a electoratului. Sondajele de opinie realizate chiar înaintea alegerilor anunțau un final „la fotografie” între primii patru candidați, iar rezultatul primului tur de scrutin era considerat imprevizibil. Singura aserțiune unanim acceptată era aceea că accederea euroscepticilor Marine Le Pen (extremă-dreapta) sau Jean-Luc Melenchon (extremă-stânga) în turul al doilea ar reprezenta o victorie importantă pentru valul de populism care l-a propulsat pe Donald Trump la Casa Albă şi a declanșat desprinderea Marii Britanii din blocul comunitar. Pe de altă parte, victoria lui Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice „În Mişcare!” („En marche!”, liberal-socială), sau a lui François Fillon, candidatul formaţiunii „Uniunea pentru o Mişcare Populară” (centru-dreapta), ar reprezenta un semn al angajamentului Franţei faţă de Uniunea Europeană. Macron era creditat cu prima șansă înaintea primului tur, fiind secondat de Marine Le Pen, liderul „Frontului Naţional”, care ar urma să fie învinsă însă categoric în turul doi. Potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial comandat de „Paris Match” şi „Sud Radio”, Macron urma să fie votat de 24% dintre cetăţenii francezi în primul tur de scrutin, iar Le Pen era creditată cu 22,5%, în timp ce Fillon avea o susţinere electorală de 19,5%. Jean-Luc Mélenchon ar fi urmat să primească 18,5% din voturi, iar socialistul Benoît Hamon era creditat cu doar șapte procente. În turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale, programat pe 7 mai, raportul Emmanuel Macron / Marine Le Pen ar urma să fie 61%-39%, în timp ce François Fillon ar obţine un scor de 57%-43% în faţa Marinei Le Pen. În cazul unui duel Macron / Fillon, primul s-ar impune cu 65% la 35%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe.
Spre cel de-al doilea tur de scrutin
Șeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, într-un scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. El trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate într-un tur sau două, indiferent de rata de participare. Votul în alb sau votul de protest, care reprezintă dreptul cetățenilor de a-și manifesta nemulțumirea sau nehotărârea în cadrul procesului electoral, nu este recunoscut în Franța. Din 2014, aceste buletine sunt numărate separat de voturile nule și anexate ca atare procesului verbal al fiecărei secții de votare, dar nu sunt luate în calcul la numărarea voturilor exprimate. Francois Hollande este primul preşedinte în funcţie din istoria modernă a Franţei care nu a candidat pentru un al doilea mandat, din cauza popularităţii sale scăzute.
„Aproximativ 50.000 de membri ai forţelor de ordine sunt mobilizaţi pentru a garanta siguranţa publică” – surse oficiale din Paris