Zguduite de două atacuri teroriste în timpul campaniei electorate, alegerile parlamentare anticipate din Marea Britanie decid cine negociază viitorul Regatului Unit, într-un moment în care țara se pregătește să părăsească UE. Premierul conservator, Theresa May, ajunsă la putere fără a fi validată prin vot național, în urma demisiei lui David Camerion, a cerut organizarea alegerilor cu trei ani înaintea datei la care erau prevăzute.
Circa 46,9 milioane de britanici erau așteptați să se prezinte, ieri, la urne, în cele aproape 40.000 de secții de vot deschise în întreaga țară, la alegerile legislative anticipate, convocate de premierul conservator, Theresa May, pentru a-și consolida mandatul în perspectiva negocierilor cu Bruxellesul pe tema Brexit-ului. Lupta se anunța însă extrem de strânsă. Într-un sondaj dat publicității cu o zi înaintea scrutinului, de către compania „Opinium”, Partidul Conservator, aflat la guvernare, era creditat cu 43% din intențiile de vot, față de 36 de procente „acordate” laburiștilor conduși de Jeremy Corbyn. Totuși, alte sondaje publicate în ultimele zile indicau că distanța dintre cele două mari partide britanice se redusese, ajungându-se practic la egalitate. Parlamentul britanic este bicameral, fiind compus din Camera Lorzilor, cu 760 de membri, şi Camera Comunelor, cu 650 de membri. Alegerile se organizează numai pentru Camera Comunelor, fotoliile Camerei Lorzilor fiind ocupate prin moştenire sau prin numire, de către regină. Mandatele din Camera Comunelor au o durată de cinci ani. Pe teritoriul Marii Britanii, membrii Camerei Comunelor se aleg prin sistem majoritar cu un singur tur de scrutin, organizat în 650 de circumscripţii uninominale (533 de locuri – Anglia, 59 – Scoţia, 40 – Ţara Galilor şi 18 – Irlanda de Nord). Un partid politic are dreptul la un singur candidat în fiecare circumscripţie electorală. Candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi este ales în Parlament. În structura precedentă a Camerei Comunelor, cele mai multe locuri erau ocupate de Partidul Conservator - 330, Partidul Laburist - 229, Partidul Naţional Scoţian - 54, precum și de Partidul Liberal-Democraţilor - 9. Pentru a obține majoritatea absolută în Camera Comunelor, o formațiune politică trebuie să controleze 326 de parlamentari. Liderul formațiunii care câștigă majoritatea va fi desemnat de șeful statului, Regina Elisabeta a II-a, să devină premier și să formeze noua administrație. Parlamentul se va întruni apoi pe 13 iunie pentru a-l alege pe noul președinte al Camerei Comunelor, iar parlamentarii vor depune jurământul. Negocierile pentru Brexit sunt programate să înceapă pe 19 iunie.
Cine face cărțile la negocieri
Votul de ieri stabilește cine este desemnat să negocieze ieșirea Marii Britanii din UE în următorii doi ani, precum și puterea mandatului pe care guvernul de la Londra îl va avea în parlament timp de cinci ani. În campanie, May s-a arătat hotărâtă să nu încheie cu Bruxelles-ul niciun acord ce s-ar dovedi nefavorabil Londrei, în timp ce Corbyn este decis să ajungă la o înțelegere cu Uniunea Europeană. Concomitent, noul premier va trebui să găsească soluții radicale pentru prevenirea atacurilor teroriste pe teritoriul britanic, în condițiile intensificării activităților jihadiste în ultimele luni.
„Fără acord cu UE este mai bine decât cu un acord prost (…)Trebuie să fim pregătiți să ne retragem (n.r. de la negocieri)” Theresa May