Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbarea a stârnit numeroase întrebări privind motivele care au stat la baza acestei decizii, în condițiile în care situația hidrologică nu pare să se fi modificat semnificativ.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, explică faptul că nu debitul Dunării s-a schimbat, ci cel mai probabil analiza privind funcționarea Sistemului Energetic Național.
Expert: „Schimbarea de mesaj este una majoră”
Analizând cele două rapoarte transmise investitorilor și autorităților, Dumitru Chisăliță consideră că diferența dintre cele două comunicări este semnificativă.
„Analizând comunicatul/raportul curent transmis de SNN către Bursa de Valori București și ASF privind schimbarea deciziei privind oprirea reactorului nr. 2 de la Cernavodă, se desprind câteva aspecte importante.
Schimbarea de mesaj este una majoră.
Pe 29 iulie, SNN anunța că Unitatea 2 va fi oprită controlat, la fel ca Unitatea 1, din cauza nivelului fără precedent de scăzut al Dunării.
Pe 30 iulie, noul raport curent transmis către ASF și BVB anunță exact opusul: Unitatea 2 va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național,” a precizat Dumitru Chisăliță, Președinte AEI.
Citește și Reactorul 2 al Centralei de la Cernavodă NU se oprește. De ce s-au răzgândit autoritățile
Problema Dunării nu pare să fi dispărut
Potrivit specialistului, noul comunicat al Nuclearelectrica nu indică faptul că debitul Dunării ar fi crescut suficient pentru a elimina motivele care au dus la decizia inițială.
„Mesajul esențial este că SNN a decis să mențină Unitatea 2 în funcțiune, în urma unei noi evaluări operaționale, fără a indica faptul că problema nivelului Dunării ar fi dispărut.
Asta este o diferență foarte importantă.
Dacă motivul inițial era exclusiv hidrologic, atunci ar fi trebuit să existe o modificare semnificativă a debitului Dunării. Or, nu există informații publice care să indice o creștere bruscă și consistentă a debitului în doar câteva ore,” a mai spus Chisăliță.
Ce s-ar fi schimbat, în realitate
În opinia expertului, decizia nu reflectă o ameliorare a condițiilor naturale, ci o reevaluare a riscurilor pentru funcționarea sistemului energetic al României.
„Interpretarea mea este că s-au schimbat condițiile de operare ale sistemului energetic, nu condițiile naturale.
Cel mai probabil au fost reevaluate:
• Riscul de funcționare al reactorului;
• Riscul asupra SEN dacă s-ar pierde încă aproximativ 700 MW;
• Posibilitatea utilizării unor marje operaționale suplimentare prevăzute în procedurile centralei.
• Disponibilitatea importurilor s-a modificat. Dacă operatorul de transport a constatat că energia necesară nu poate fi importată în condiții de siguranță, menținerea reactorului în funcțiune devine opțiunea cu riscul cel mai mic.
• Prognoza de consum sau de producție regenerabilă s-a schimbat, iar analiza de securitate a rețelei a indicat că oprirea în acel moment nu mai este oportună.”
România, între două riscuri majore
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, autoritățile au fost nevoite să aleagă între două scenarii dificile: menținerea reactorului în funcțiune în limitele de siguranță sau pierderea unei capacități importante de producție într-o perioadă cu temperaturi extreme și consum ridicat de energie.
„În acest context, expresia «răul cel mai mic» este justificată, România fiind pusă în situația de a alege între:
riscul de funcționare a centralei, care trebuie să rămână în limitele admise;
riscul energetic, adică funcționarea SEN fără încă 700 MW de producție în condiții de caniculă și deficit regional.”
O soluție temporară, nu rezolvarea problemei
Expertul subliniază că decizia de a menține Reactorul 2 în funcțiune nu înseamnă că dificultățile generate de nivelul scăzut al Dunării au fost eliminate.
„Este o rezolvare? Din punctul meu de vedere, nu. Este, mai degrabă, o amânare a deciziei.
Sigur debitul Dunării rămâne foarte scăzut, problema fizică nu dispare. Ea reapare peste câteva ore sau zile, dacă nu intervin modificări hidrologice importante.
De aceea, comunicatul trebuie interpretat ca: «în condițiile actuale de funcționare a SEN putem continua exploatarea în siguranță încă o perioadă», nu că «problema care a determinat oprirea a dispărut»,” a punctat Președinte AEI.
În final, Dumitru Chisăliță consideră că documentele transmise succesiv către ASF și Bursa de Valori București arată o schimbare de priorități în evaluarea riscurilor.
„Dacă punem cap la cap cele două rapoarte către ASF, rezultă că:
• pe 29 iulie, riscul dominant era considerat cel legat de nivelul Dunării și se anunța oprirea Unității 2, cu posibilitatea de gestionare a SEN;
• pe 30 iulie, aceeași situație hidrologică este reevaluată în contextul funcționării SEN, iar decizia devine menținerea reactorului în exploatare.
În opinia mea, aceasta este decizia «răului mai mic»: nu pentru că problema Dunării s-a rezolvat, ci pentru că oprirea Unității 2 ar fi generat un risc și mai mare pentru Sistemul Energetic Național decât continuarea funcționării în condițiile permise de procedurile de exploatare,” a explicat Dumitru Chisăliță, Președinte AEI
Citește pe Antena3.ro
