Trei modele ale precedentelor de la alegerile prezidențiale din România sunt luate în analiză de către strategii de campanie ai lui Nicușor Dan, pentru a vedea care dintre acestea pot fi adaptate situației în care primarul general al Capitalei se află, în acest moment, odată cu intrarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, unde urmează să se confrunte cu liderul AUR, George Simion. Este vorba despre situații în care candidatul clasat în finala prezidențială de pe locul al doilea a reușit să întoarcă scorul în mod dramatic și să învingă. Cât de mult se pot adapta aceste modele în 2025 este greu de apreciat, deoarece realitatea obiectivă rezultată din votul din 4 mai 2025 este cu totul diferită.
Printre precedentele analizate se află scrutinul prezidențial din anul 1996, când primul tur a fost adjudecat de către Ion Iliescu, cu un scor de 32,25%, împotriva lui Emil Constantinescu, cu un scor de 28,22 de procente. Diferența dintre cei doi candidați a fost, atunci, la intrarea în finală, de doar 4,03 procente, la o prezență în primul tur de scrutin de 13.088.288 de voturi, adică de 76,01%.
Turul al doilea a venit cu prima răsturnare de situație, când candidatul de pe locul al doilea l-a surclasat pe cel de pe primul loc. Astfel, Emil Constantinescu a obținut 54,41%, în timp ce Ion Iliescu a pierdut Președinția României cu un scor de 45,59%. Diferența, în plus, pentru Emil Constantinescu a fost, atunci, de 8,82 procente. În cel de-al doilea tur de scrutin, prezența la vot a scăzut la 13.078.883 de voturi (75,9%). Se poate observa, astfel, că Emil Constantinescu a obținut voturile celorlalți contracandidați din primul tur și a recuperat 26,19 procente, asigurându-și victoria.
Precedentele Băsescu și Iohannis
Un al doilea model este cel din alegerile prezidențiale din anul 2004. În primul tur, au câștigat lupta Adrian Năstase, cu 40,97% din voturi, și Traian Băsescu, cu 33,92% din voturi. Diferența dintre cei doi a fost de 7,05%, în favoarea lui Adrian Năstase. Prezența la urne, atunci, a fost de 10.794.653 de alegători (58,5%).
Turul al doilea a venit cu cea de-a doua răsturnare de situație, când Traian Băsescu a câștigat alegerile cu 50,5% în fața lui Adrian Năstase, care a pierdut lupta cu un scor de 48,77%. Băsescu a câștigat în fața lui Năstase cu o diferență de 1,73%, în condițiile în care prezența la urne în turul al doilea a scăzut la 10.112.262 de voturi (55,2%).
Și la aceste alegeri, Băsescu a obținut voturile celorlalți contracandidați din primul tur de scrutin și a recuperat un procent de 16,58 la sută.
Al treilea exemplu analizat este scrutinul prezidențial din anul 2014. Victor Ponta s-a calificat, de pe primul loc, în finală cu un scor de 40,44%. Al doilea clasat a fost Klaus Iohannis cu 30,37%. Diferența dintre cei doi a fost de 10,07 procente. Prezența la vot a fost de 9.723.232 de voturi (53,17%). Ei bine, într-un mod miraculos, situația s-a răsturnat în cel de-al doilea tur de scrutin, când Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 54,43%, în timp ce Victor Ponta a pierdut cu 45,56%. Diferența s-a inversat la 9,07%. Prezența la vot a crescut la 11.719.344 de voturi (64,1%), cu 1.996.112 (10,93%) de voturi mai multe.
Iohannis a beneficiat atât de voturile contracandidaților săi din primul tur, cât și de procentul de prezență în plus față de primul tur. El a recuperat 23,66 procente, adică 3.407.363 de voturi.
Ecart de peste 3 milioane de voturi
Acestea sunt cele cele trei precedente în care candidatul de pe locul al doilea la alegerile prezidențiale a reușit să întoarcă scorul în turul al doilea și să câștige fotoliul de la Palatul Cotroceni. Pe aceste scenarii mizează, în aceste momente, și Nicușor Dan. Însă există foarte multe diferențe între situația din 2025 și cele trei exemple de mai sus.
George Simion a intrat în turul al doilea cu 3.862.405 voturi (40,96%). Este un procent comparabil cu cel al lui Adrian Năstase în 2004 și cu al lui Victor Ponta în anul 2014.
În schimb, Nicușor Dan intră în finala prezidențială cu 1.979.711 voturi (20,99%), adică la o diferență de zece procente în jos față de Băsescu în 2004 și de Iohannis în 2014. Nicușor Dan se află în spatele lui George Simion cu 1.882.694 de voturi, adică exact cât întregul capital al lui Crin Antonescu. Asta, în condițiile în care George Simion va beneficia și de cele 1.230.144 de voturi ale lui Victor Ponta (13,05%), ajungând la un total de 5.092.549 voturi. Astfel încât, ecartul dintre el și Nicușor Dan crește la 3.112.838 de voturi.
Prezența la vot și conștientizarea pericolului, doi factori esențiali
Nicușor Dan ar putea recupera voturile de la PNL, UDMR, USR, Daniel Funeriu, Elena Lasconi și ceilalți contracandidați din primul tur, în afara voturilor celor de la PSD. Însă, nici așa nu ar ajunge la scorul lui George Simion. Dacă toate voturile PSD s-ar alătura acestui „sac”, s-ar strânge 4.337.245 de voturi, cu 755.304 mai puține decât cele ale lui Simion și Ponta.
Prezența la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025 a fost de 9.571.740 de alegători. Nicușor Dan are nevoie să scoată din case nehotărâții în proporție de cel puțin 2,5 milioane de alegători, din care măcar 1,5 milioane să voteze cu el, pentru a-l învinge pe George Simion.
Primarul Capitalei mai poate miza și pe scenariul precedentului din anul 2000, când, în primul tur de scrutin, s-au calificat Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. În primul tur, Iliescu a obținut 36,5% din voturi, iar Vadim Tudor, 28,34%. Prezența la vot a fost, atunci, de 11.559.458 de alegători (65,31%). În turul al doilea, Iliescu a luat 6.696.653 de voturi (66,83%), în timp ce Corneliu Vadim Tudor a obținut 3.324.247 voturi (33,17%). La acel moment, toate forțele democratice s-au poziționat în spatele lui Ion Iliescu, chiar dacă acest electorat nu-l aprecia, pentru a se asigura că nu ajunge președinte al României Corneliu Vadim Tudor. Nicușor Dan ar putea să încerce să combine situația lui Ion Iliescu din 2000 cu cea a lui Klaus Iohannis din anul 2014.
Liderul AUR mizează pe o victorie zdrobitoare împotriva primarului Capitalei
De cealaltă parte, George Simion mizează pe repetarea unei alte situații, și anume a celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2019. Acum cinci ani și jumătate, Klaus Iohannis se califica în finala prezidențială cu un scor de 37,82%, în timp ce candidatul PSD, Viorica Dăncilă, obținea 22,21%. Iohannis a luat, atunci, 3.845.292 voturi, iar Dăncilă 2.051.725 de voturi, la o prezență la urne de 9.259.673 alegători (51,19%).
În cel de-al doilea tur, Klaus Iohannis a obținut 6.509.135 de voturi (66,09%), față de Viorica Dăncilă, cu 3.339.922 voturi (33,91%). Prezența a crescut, în finala prezidențială, la 10.031.762 participanți (54,86%).
Ambii candidați ar putea miza, însă, și pe intervenții oculte, cum au fost cele din finala prezidențială din anul 2009, când Traian băsescu a câștigat al doilea mandat la Palatul Cotroceni într-o manieră neelucidată nici până astăzi. În primul tur, Băsescu obținea 3.153.640 de voturi (32,44%), iar Mircea Geoană 3.027.828 voturi (321.15%). Prezența la vot a fost de 54,37%.
În turul al doilea, Băsescu a luat 5.277.068 voturi (50,34%), iar Mircea Geoană 5.206.747 voturi (49,66%). Băsescu a câștigat partida cu voturi din diaspora, aplicate câte două pe secundă la Ambasada din Paris, la care se adaugă celebra sufragerie a lui Oprea.