Pe fondul unui război hibrid agresiv, lansat de către Rusia, moldovenii au participat la un scrutin tensionat, care încheie un ciclu electoral dramatic, început la finalul anului trecut cu alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu și referendumul privind aderarea la UE, încheiat, la rândul său, cu o victorie strânsă a proeuropenilor, cu puțin peste 50% din voturi.
Și atunci, ca și acum, oficialii moldoveni au acuzat Moscova că subminează independența Moldovei, alimentând sentimentele antiguvernamentale pentru a sabota eforturile Moldovei de aderare la UE.
Autoritățile de la Chișinău au acuzat Rusia că încearcă să influențeze rezultatele alegerilor prin știri false, finanțarea ilegală a partidelor, cumpărarea de voturi și organizarea de proteste.
Atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale, turismul electoral și alertele cu bombă la mai multe secții de votare din Republica Moldova și din străinătate nu au lipsit nici duminică, în ziua votului pentru desemnarea noului legislativ al țării.
Toate semnele unor asemenea acțiuni i-au determinat pe oficialii moldoveni să arate cu degetul spre Kremlin, considerat regizorul din umbră al unei ofensive dezlănțuite, menită să readucă la putere forțele politice proruse, care și-au pierdut serios din relevanță în Republica Moldova, în ultimii cinci ani.
Potrivit conducerii de la Chișinău, instituțiile moldovenești au fost ținta a peste 1.000 de atacuri cibernetice în acest an, iar autoritățile au luat măsuri pentru a șterge aproximativ 100.000 de conturi false de TikTok, care răspândeau dezinformare.
Investigații de presă derulate în ultimele luni de către organizații internaționale de jurnalism au confirmat acuzațiile aduse de președinta și de guvernul Republicii Moldova.
Toate aceste anchete independente au dezvăluit planuri coordonate direct de către Kremlin, care implică recrutarea de moldoveni din diaspora, organizarea de proteste antiguvernamentale, precum și campanii ample de dezinformare pe rețelele sociale.
Eforturi în van
În pofida unui război hibrid agresiv, menit să readucă la putere forțele loiale Moscovei, partidul proeuropean al Maiei Sandu și-a zdrobit adversarii în alegerile de duminică.
PAS a primit peste 50% dintre voturi și va obține cel puțin 55 de mandate în Parlament. Coaliția partidelor proruse nu are nici măcar jumătate din numărul total de voturi obținute de PAS.
Mai exact, după numărarea sufragiilor exprimate în 99,78% dintre secțiile de votare din Republica Moldova și din străinătate, cinci partide și alianțe electorale vor intra în Parlament.
PAS a obținut 50,14%, Blocul Patriotic - coaliția partidelor proruse - are 24,20%, Blocul Alternativa e creditat cu 7,97%, Partidul Nostru a primit 6,21% dintre voturile exprimate, iar PPDA, 5,62%. Celelalte partide nu au depășit pragul electoral.
Calculele preliminare arată că, în viitorul Parlament, PAS va avea 55 de mandate, Blocul Patriotic, 26 de mandate, Blocul Alternativa, 8 mandate, iar Partidul Nostru și PPDA, câte 6 mandate.
Conform acestor rezultate, PAS obține majoritatea în Parlamentul de 101 deputați, fără a depinde de eventuale coaliții cu alte partide.
Realitatea deformată a rușilor
Cam în același timp în care, la Chișinău, erau anunțate aceste rezultate, rușii prezentau cifre total diferite. TASS, agenția de presă de stat din Rusia, informa că partidele de opoziție din Republica Moldova conduc la alegerile parlamentare.
Potrivit TASS, partidul de guvernământ ar fi obținut 44,13% din voturi, iar partidele de opoziție ar fi acumulat 49,54%.
Conform agenției ruse, partidele de opoziție din Republica Moldova, inclusiv Blocul Patriotic, care susține restabilirea legăturilor cu Rusia, depășiseră PAS la alegerile parlamentare din țară.
Agenția mai susținea că citează Comisia Electorală Centrală din Moldova, în urma procesării a 100% din buletinele de vot interne.
„Partidul de guvernământ a obținut 44,13% din voturi. Blocul Patriotic a primit 28,25%, blocul proeuropean Alternativa - 9,22%, Partidul Nostru - 6,35%, iar Democrația Acasă - 5,72%. Per total, partidele de opoziție au acumulat 49,54%.
Partidul lui Sandu a reușit să obțină un rezultat mai favorabil, datorită votului la secțiile de votare din străinătate, în mare parte în Occident, obținând 49,71% din voturi, cu 98,55% din buletinele de vot din toate secțiile de votare numărate, opoziția primind 44,38% din voturi.”, scriau jurnaliștii ruși.
De asemenea, ei îi citau pe liderii proruși din Moldova, care susțineau că au câștigat alegerile parlamentare.
„Anterior, liderii Blocului Patriotic au revendicat victoria opoziției la alegerile din Republica Moldova și au lansat un miting lângă clădirea Comisiei Electorale Centrale, cerând evitarea oricăror falsificări în timpul numărării voturilor.”, relata un corespondent TASS.
„Fostul președinte Igor Dodon, care conduce Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, a declarat adunării că Partidul Acțiunii și Solidarității a pierdut aceste alegeri și, în prezent, nu are majoritatea parlamentară, în timp ce opoziția a câștigat. Potrivit lui Dodon, aceasta înseamnă că opoziția își poate uni eforturile și poate forma majoritatea parlamentară.”, mai transmitea TASS.
Kremlinul acuză Chișinăul
Ulterior, Kremlinul a acuzat autorităţile din Republica Moldova că au împiedicat sute de mii de moldoveni care trăiesc în Rusia să voteze la alegerile parlamentare de duminică, punând la dispoziţie doar două secţii de vot pentru diaspora numeroasă.
„Din ceea ce vedem şi ştim, putem confirma că sute de mii de moldoveni au fost privaţi de oportunitatea de a vota în Rusia, deoarece doar două secţii de votare erau deschise pentru ei.”, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa telefonică de presă zilnică.
Întrebat dacă Moscova recunoaşte rezultatele, Peskov s-a rezumat să afirme că unele forţe politice din Republica Moldova au vorbit despre încălcări ale procesului electoral.
Concomitent, aproximativ 1.000 de persoane participau, ieri la prânz, la un miting în faţa Parlamentului Republicii Moldova, în semn de protest faţă de rezultatele alegerilor parlamentare de duminică.
Acţiunea a fost organizată de către Blocul Patriotic, al cărui lider este fostul preşedinte socialist Igor Dodon.
Protestul a durat mai puţin de o oră, timp în care au existat incidente minore. Liderii proruşi au fost huiduiţi de mai multe persoane aflate în mulţime, în timp ce un bărbat a fost ridicat de poliţişti după ce a strigat „Slavă Ucrainei!”
Liderii proruşi prezenţi la eveniment, Igor Dodon, Vasile Tarlev şi Vlad Bătrâncea, consideră că procesul electoral de duminică a fost viciat.
„Interferență fără precedent” a Rusiei
La polul opus, liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei au felicitat ieri Republica Moldova pentru ceea ce au numit angajamentul ţării faţă de democraţie şi au acuzat Rusia de „interferenţă fără precedent” în alegerile parlamentare de duminică.
„Felicităm societatea şi autorităţile moldovene pentru desfăşurarea paşnică a alegerilor, în ciuda interferenţelor fără precedent ale Rusiei, inclusiv prin scheme de cumpărare a voturilor şi dezinformare.”, au transmis preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Friedrich Merz, şi prim-ministrul polonez, Donald Tusk, într-un comunicat comun.
Anterior, separat, Macron salutase luni victoria proeuropenilor la alegerile legislative din Republica Moldova, în pofida „tentativelor de ingerinţă” şi a „presiunilor”.
„În ciuda tentativelor de ingerinţă şi a presiunilor, alegerea cetăţenilor moldoveni s-a afirmat cu tărie!”, a scris Macron pe reţeaua X. „Franţa este alături de Moldova în proiectul său european şi în elanul său de libertate şi suveranitate.”, a adăugat el.
La rândul său, premierul polonez, Donald Tusk, a salutat „curajul” poporului moldovean, deoarece „a menţinut direcţia europeană”.
„Nu doar că aţi salvat democraţia şi aţi menţinut direcţia europeană, dar aţi şi împiedicat Rusia în încercările sale de a prelua controlul asupra întregii regiuni.”, a transmis Donald Tusk pe X, subliniind această „lecţie bună pentru noi toţi”.