Potrivit unei analize prezentate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), România se află într-un moment în care echilibrul sistemului energetic depinde de funcționarea simultană a mai multor surse de producție. În cazul în care seceta se prelungește, iar producția hidroenergetică scade semnificativ, presiunea asupra întregului sistem ar putea crește.
Seceta pune la încercare sistemul energetic al României
În această perioadă, producția de energie electrică este susținută în principal de hidrocentrale, energia nucleară produsă la Centrala Nucleară de la Cernavodă și centralele pe gaz sau cărbune, utilizate pentru echilibrarea consumului atunci când producția din surse regenerabile nu este suficientă.
Specialiștii atrag atenția că actualele condiții hidrologice reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru funcționarea optimă a sistemului energetic, întrucât hidroenergia depinde direct de debitele râurilor.
Analiza AEI prezintă mai multe scenarii privind impactul unei secete prelungite asupra pieței energiei.
Într-un scenariu moderat, în care producția hidro ar scădea cu aproximativ 10%, sistemul ar putea absorbi șocul prin reducerea exporturilor de energie, iar prețurile de pe piața angro ar putea înregistra creșteri estimate între 5 și 12%.
Dacă diminuarea producției hidro ar ajunge la aproximativ 20%, România ar deveni mai dependentă de importurile de energie în special în timpul nopții, când producția fotovoltaică lipsește, iar prețurile angro ar putea urca cu 15 până la 30%.
Cel mai dificil scenariu analizat presupune suprapunerea unei secete severe cu oprirea uneia dintre unitățile nucleare de la Cernavodă. În această situație, necesarul de importuri ar crește semnificativ, iar prețurile de pe piața angro ar putea înregistra majorări estimate între 50 și 110%.
De ce energia regenerabilă nu poate acoperi singură consumul
Raportul subliniază că dezvoltarea accelerată a capacităților eoliene și fotovoltaice reprezintă un pas important pentru tranziția energetică, însă aceste surse au un caracter variabil.
În timpul zilei, în special la orele prânzului, energia produsă de soare și vânt poate acoperi o parte importantă din consumul național. Situația se schimbă însă seara și pe timpul nopții, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare complet.
În aceste intervale, sistemul energetic are nevoie de capacități care pot produce energie la comandă, precum centralele pe gaz, cărbune sau reactoarele nucleare.
Experții avertizează că eliminarea prematură a acestor surse, fără existența unor alternative tehnice viabile, poate reduce flexibilitatea sistemului și poate crește dependența de importuri în perioadele dificile.
Citește și Topul țărilor cu facturi uriașe: Cine plătește cel mai mult pe energie și ce loc ocupă România
Rolul esențial al Centralei Nucleare de la Cernavodă
Un alt punct sensibil îl reprezintă Centrala Nucleară de la Cernavodă, care asigură o parte importantă din producția de energie electrică a României.
În analiza prezentată este amintit faptul că, în anul 2003, nivelul foarte scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1. De atunci, instalațiile au fost modernizate, iar sistemele de răcire au fost îmbunătățite.
Cu toate acestea, specialiștii susțin că un episod prelungit de secetă, desfășurat pe parcursul a aproximativ 30 de zile, ar putea impune măsuri preventive pentru protejarea instalațiilor, inclusiv oprirea temporară a unei unități, dacă situația hidrologică ar deveni critică.
O asemenea măsură ar însemna pierderea unei cantități importante de energie produsă intern și ar crește necesarul de importuri.
Ce înseamnă toate acestea pentru facturile românilor
Creșterea prețurilor pe piața angro nu înseamnă automat că facturile populației vor crește imediat.
În prezent, mecanismele de sprijin și plafonare pot limita impactul direct asupra consumatorilor. Totuși, orice majorare semnificativă a prețurilor din piața liberă pune presiune atât asupra furnizorilor de energie, cât și asupra bugetului public.
Pe termen mediu și lung, costurile suplimentare generate de importurile scumpe sau de dezechilibrele din sistem pot influența nivelul prețurilor suportate de consumatori și competitivitatea economiei.
Citește și: Cât te costă canicula? Factura la energie poate crește cu peste 200 de lei într-o singură lună
Experții cer un echilibru între energia verde și capacitățile clasice
Specialiștii consideră că România nu se află în prezent în pericolul unui blackout generalizat, însă avertizează că securitatea energetică depinde de existența unui mix echilibrat de surse de producție.
În opinia lor, investițiile în energia regenerabilă trebuie însoțite de dezvoltarea unor capacități de rezervă capabile să funcționeze indiferent de condițiile meteorologice.
„Seceta severă suprapusă cu o eventuală oprire nucleară ne-ar face extrem de vulnerabili, obligându-ne să cumpărăm energie la prețuri de criză din import.”
Profesorul Dumitru Chisăliță explică faptul că problema nu este reprezentată doar de schimbările climatice, ci și de modul în care este construit sistemul energetic.
„Aici intervine responsabilitatea decidenților: avem nevoie de capacități de rezervă, nu doar de idealuri verzi”, a declarat Prof.dr.ing. Dumitru Chisalita, Presedinte AEI.