Soluția era micșorarea TVA-ului de la 19, la 5 la sută, pentru livrarea acestor produse, pentru o perioadă de cinci ani. Unul dintre inițiatori este social-democratul Alfred Simonis, care nu a reușit, la votul din Senat, să-și convingă nici colegii de partid, nici partenerii de Coaliție, să-i voteze proiectul de lege.
Proiectul în discuție a fost inițiat de deputații Cristina Mădălina Prună și Adrian Wiener, de la USR, împreună cu… Alfred Simonis, de la PSD, fiind susținut cu semnături de alți 37 de parlamentari de la PSD, PNL, USR și din Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților. El vizează stimularea investițiilor în eficiența energetică și propune modificarea articolului 291, alineat 3, din Codul Fiscal.
Propunerea legislativă are, de fapt, ca obiect de reglementare completarea Codului Fiscal, în sensul reducerii cotei de TVA, aferentă livrărilor de pompe de căldură, panouri fotovoltaice și panouri solare termice, de la cota standard de 19 la sută, la o cota de 5 procente, asupra bazei de impozitare. Scopul măsurii este reducerea consumului de energie electrică și a dependenței consumatorilor față de volatilitatea pieței de energie.
Plafonarea prețurilor, până în martie 2023
Potrivit expunerii de motive semnate de către cei trei parlamentari citați, „contextul climatic și geopolitic actual pune o presiune ridicată pe ansamblul sistemului energetic global și național. Ne confrontăm cu un deficit structural, în contextul unei cereri crescute de energie și al unei oferte asupra căreia acționează constrângeri de natură ecologică și legislativă”.
Inițiatorii acestei propuneri legislative arată că, în ceea ce privește piața energiei electrice, aceasta este extrem de volatilă, din cauza unei lipse acute de noi capacități de producție, cât și din cauza situației geopolitice europene. „Impactul creșterii prețurilor la consumatorii finali este resimțit mai ales de către consumatorii vulnerabili. Aceștia nu au resursele financiare necesare pentru a investi în eficiența energetică, milioane de gospodării aflându-se în riscul de a ajunge în sărăcie energetică”, se mai precizează în documentul citat.
Parlamentarii în cauză mai susțin că prețurile la energie și gaze naturale sunt plafonate până la data de 31 martie 2023, iar „șocul pe care îl vor resimți consumatorii va fi și mai mare în viitor, când ajutoarele directe vor dispărea”.
Proiectul de lege vine, în opinia inițiatorilor, să sprijine românii pentru a accelera investițiile în eficiența energetică. „Astfel, prin reducerea TVA-ului pentru livrările de pompe de căldură, panouri fotovoltaice și a panourilor solare termice se stimulează reducerea consumului de energie electrică, da și a dependenței consumatorilor față de volatilitatea pieței de energie”, subliniază aceștia.
Măsura reducerii cotei de TVA, de la 19 la sută la 5 la sută, pentru achiziția panourilor fotovoltaice, a pompelor de căldură și a pompelor solare termice este propusă pentru o perioadă de cinci ani, „astfel încât companiile și consumatorii finali să poată previziona o creștere a capacității de producție pentru a acoperi o creștere a cererii”.
CES cere aceeași măsură și pentru izolarea termică a locuințelor
În avizul favorabil acordat proiectului de lege, Consiliul Economic și Social (CES) vine cu două observații. Pe de o parte, se arată că este necesar a fi aplicată o eventuală reducere a cotei de TVA și la aplicarea altor soluții și servicii mult mai susceptibile a îmbunătăți eficiența energetică. Exemplele date sunt lucrările de izolare termică a locuințelor, materialele folosite la respectivele lucrări, sistemele de management energetic și automatizarea, achiziționarea de aparate și dotări cu consum redus de energie sau alte măsuri similare mai reduse ca preț, mai accesibile gospodăriilor cu venituri mai reduse, care necesită investiții de reabilitare și renovare, în vederea creșterii eficienței energetice.
De asemenea, CES atrage atenția că se impune explicarea impactului bugetar pe care această măsură legislativă l-ar avea.
79 de voturi împotrivă și doar 33 pentru
Deși, așa cum am arătat mai sus, inițiativa legislativă a fost depusă de parlamentari de la două partide aflate în conflict (USR și PSD), fiind susținută, prin semnături, de către reprezentanți ai tuturor formațiunilor politice parlamentare, cu excepția AUR, legea a suferit, la votul din Senat, care este prima cameră sesizată, un „paradox” politic.
Astfel, la data de 14 octombrie 2022, Comisia pentru Buget – Finanțe, Activitate Bancară și Piață de Capital a transmis Plenului un raport de respingere a proiectului de lege. De asemenea, la dosar s-a aflat și un aviz negativ emanat de Comisia pentru Transporturi și Infrastructură.
În cadrul ședinței din data de 28 septembrie 2022, membrii comisiei raportoare au analizat proiectul de lege, avizele primite și punctele de vedere exprimate, hotărând, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.
La data de 19 octombrie, legea a intrat la vot în Senat, unde, dintre cei 112 senatori prezenți, 79 au votat pentru adoptarea raportului de respingere. Au fost 29 parlamentari PNL, 43 de la PSD, un neafiliat și șase de la UDMR. Împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea proiectului de lege au votat doar 33 de senatori, dintre care 11 de la AUR, patru neafiliați și 18 de la USR.
Legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional, unde Comisia pentru Buget are termen să depună raportul final până în data de 16 noiembrie.