Îți cere un funcționar al statului buletinul scanat când ai putea să-l trimiți pe e-mail? Nu găsești pe site-ul unei instituțiii publice formularea de care ai nevoie în relația cu aceasta pentru ale le descărca? În curând s-ar putea să ai posibilitatea să reclami online aceste abuzuri. Deputatul PNL Sebastian-Ioan Burduja a înregistrat o propunere legislativă ce introduce amenzi pentru funcționarii și conducătorii instituțiilor publice care refuză să aplice măsurile de debirocratizare și digitalizare prevăzute de lege. Inițiativa urmărește eliminarea practicilor administrative considerate depășite, precum solicitarea „dosarului cu șină”, a copiilor după actele de identitate sau refuzul de a accepta documente transmise electronic.
„Amenzile serioase sunt singura cale sigură pentru a schimba modelul statului ca jupân în relația cu cetățenii. Am dat o lege acum trei ani, celebra Lege 9/2023, care a interzis copiile după buletin și dosarul cu șină, dar e clar că nu merge peste tot doar cu frumosul. Românii vor putea sesiza orice abuz de birocrație excesivă printr-un simplu formular online”, spune Sebastian Burduja care în trecut a fost și ministrul al Digitalizării. Legea nr. 9/2023 (care a modificat OUG 41/2016) a obligat administrația să accepte semnătura electronică, plata online și comunicarea digitală, interzicând totodată solicitarea de documente pe care statul le deține deja sau a dosarelor cu șină. Acele obligații nu au fost, însă, însoțite de sancțiuni, transformându-le, în practică, în norme juridice a căror încălcare nu atrăgea nicio consecință, decât eventuala sancționare administrativă a celor care refuzau serviciile digitale pentru cetățeni. Noua inițiativă, susținută de 27 de deputați coinițiatori de la PNL, PSD și USR, completează cadrul cu mecanismul coercitiv care lipsea.
Cum arată sancțiunile pregătite
Noul capitol „Contravenții și sancțiuni” introduce trei niveluri de răspundere, proporționale cu gravitatea faptei și cu funcția:
1.000 – 5.000 lei - pentru funcționarul care refuză buletinul trimis pe e-mail, cere dosar cu șină, menține cerința copiilor legalizate, refuză documentele semnate electronic sau percepe taxe suplimentare nejustificate;
2.000 – 10.000 lei - pentru conducătorul de instituție care nu publică online formularele, nu pune la dispoziție o adresă de e-mail de contact, nu asigură fotocopierea gratuită, nu oferă plată electronică sau nu indică scopul colectării datelor personale;
5.000 – 25.000 lei - pentru conducătorul care sabotează obiectivele strategice de digitalizare: neinformatizarea proceselor, neincluderea clauzei de transfer al drepturilor de autor în achizițiile publice IT, ori nedezvoltarea serviciilor publice electronice;
Cine va constata neregulile și va aplica sancțiunile
Constatarea și sancționarea celor care încalcă prevederile revin Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), pentru instituțiile publice de nivel național, și prefecților, pentru instituțiile publice locale și județene. Controlul se poate declanșa din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane vătămate, printr-un formular electronic standardizat, publicat obligatoriu pe site-urile ADR și ale prefecturilor, alături de un raport anual privind sancțiunile aplicate. Sancțiunile vizează reaua-credință și abuzul, nu eroarea onestă. Propunerea prevede individualizarea sancțiunii, posibilitatea avertismentului pentru faptele minore, achitarea a jumătate din minimum în 15 zile și dreptul de a contesta procesul-verbal în instanță, cu efect suspensiv.
Noua propunere legislativă acoperă și acțiunile de control ale instituțiilor publice. Acestea nu vor mai avea voie să solicite de la cetățeni, în cadrul acțiunilor de control, acte pe care aceste instituții publice le dețin deja.
Digitalizarea serviciilor publice ne aruncă la coada UE
Din păcate, România se află pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește serviciile publice digitale, având scoruri semnificativ sub media europeană, dar creșterea rapidă a serviciilor digitale dă o rază de speranță pentru viitor. Un studiu recent arată că românii își doresc aplicații integrate pentru gestionarea documentelor și acces facil la serviciile medicale, ceea ce evidențiază nevoia urgentă de digitalizare eficientă. Conform raportului „Deceniul Digital 2025”, România a obținut un scor de 62,75 puncte pentru serviciile digitale destinate cetățenilor – cu 20 de puncte sub media UE de 82,3. Situația este și mai critică pentru mediul de afaceri: scorul României este de 55,14 puncte, față de media europeană de 86,2.
Vestea bună este că ritmul de creștere al României depășește semnificativ media europeană. Creșterea înregistrată față de 2023 a fost de +20,2% pentru serviciile destinate persoanelor fizice, comparativ cu doar +3,6% la nivel UE.
Digitalizarea administrației publice în Europa vs România
Conform statisticilor Eurostat pentru 2025, la nivelul Uniunii Europene, 71,9% dintre persoanele cu vârsta între 16 și 74 de ani au utilizat în 2025 site-uri sau aplicații ale autorităților publice. Procentul este în creștere față de 2024. În topul țărilor cu cea mai mare utilizare a serviciilor de e-guvernare se află statele nordice și cele din vestul Europei. Danemarca conduce clasamentul, cu 98% dintre cetățeni care folosesc platformele digitale ale instituțiilor publice, ea fiind urmată de Olanda (96,2%), Finlanda (96,1%) si Suedia (96,0%).
La polul opus se află:
-
România, unde doar 24,1% dintre persoane folosesc site-urile sau aplicațiile autorităților.
-
Bulgaria- 36%
-
Italia- 57,7%.