Rep: 2019 din punct de vedere economic cum l-ați caracteriza?
Aurelian Dochia: Nu a fost nici foarte rău nici foarte bun, cele două aspecte negative care îngrijorează în legătură cu evoluția din 2019 sunt legate de deficitele gemene.
Marea promisiune a lui 2019 la începutul lui era aceea de continuare a creșterii economice.
Am avut o continuare a creșterii, dar nu la nivelul la care era prevăzut. Și mi s-a părut de la bun început, și am spus-o de mai multe ori, o cifră nerealista 5,5% creștere în 2019, în condițiile în care era evidentă o încetinire a creșterii peste tot în Europa și nu puteam să sărim chiar atât de mult peste ceea ce se întâmplă în economia mondială. În jur de 4%, cu cât se va încheia anul 2019, rămâne însă o creștere bună, solidă. Revin la ceea ce spuneam la început. Problema pe care am avut-o este că la această creștere, evident că cifra de venituri a bugetului public nu s-a putut realiza, era bazată pe 5,5%.
Guvernul și-a anunțat proiecția de buget pe 2020. Vedem acolo cheltuieli în creștere cu 7,5%, prezența unui deficit de puțin sub 4% adus din condei la 3,5%. Urmează să vedem execuția bugetară cum se va prezenta, astfel încât să se păstreze deficitul sub această țintă, care este o promisiune de la care pleacă construcția bugetară. Care sunt principalele constrângeri pe care le vedeți pentru 2020?
În primul rând, 2020 este un an cu mari incertitudini pe plan extern în Europa și în lume, chiar dacă în ultimele săptămâni pare că asistăm la o anumită ameliorare a situației, războiul comercial dintre Statele Unite ale Americii și China s-a încheiat cu un armistițiu deocamdată, dar toată lumea este de acord că ostilitățile nu se încheie aici.
Banii internaționali, banii globali devin mai temători, mai reticenți cu privire la metoda prin care România își va găsi traseul de dezvoltare în 2020. De ce?
Da. Și din păcate am avut un semnal chiar de curând, o agenție de rating a schimbat negativ perspectiva de rating a României, care este poate chiar un iz, acest risc pe care îl menționează şi Banca Națională în raportul ei. Eu cred că este o repetare a unei situații care s-a produs de mai multe ori în trecut. Capitalurile internaționale, deși piețele sunt foarte fluide și abundă în momentul de față, sunt foarte nervoase, foarte temătoare și foarte repede pot să aibă reacții exagerate, pentru că față de România și în 2008-2009 piața internațională de capital a reacționat în mod exagerat.
Piețele emergente, piețele mai mici nu pot dicta și atunci ele nu pot face altceva decât să încerce să crească încrederea investitorilor și să-i țină cu promisiunea că lucrurile vor evolua într-o direcție bună.
Un risc major semnalat în raportul de stabilitate macroeconomică al BNR este tensionarea echilibrelor macroeconomice interne. Cum anume?
Spuneam de la început că sunt cele mai importante riscuri pentru economia românească din perspectiva 2020-2021 și, din păcate, construcția bugetară despre care am început să discutăm acum este pusă în fața acestei constrângeri majore. Deficitul a fost depășit și pentru 2019, deși promisiunea era că va rămâne sub 3%. Vom începe procedura de deficit excesiv cu Uniunea Europeană, dar probabil că nu este atât de importantă și de gravă în momentul de față, pentru că durează destul de mult. Dar sunt într-adevăr îngrijorat de faptul că în 2020 există niște angajamente de creștere substanțială a cheltuielilor bugetare, iar cele legate de creșterea pensiilor, spre sfârșitul anului, vor produce un impact de miliarde asupra bugetului și veniturile sale nu pot să crească în ritm corespunzător, pentru că, în primul rând, ritmul de 4% de creștere economică pe care este construit acest buget poate să fie și el destul de optimist. Am văzut și prognoze care mergeau la 2,8% pentru 2020 ceea ce reprezintă o diferență semnificativă și ar crea un gol mare în veniturile bugetare.
Cifre proiectului de buget pe 2020
-Creştere economică de 4,1%;
-Deficit bugetar de 3,59%;
-O rată medie a inflaţiei de 3,1%;
-Veniturile prevăzute sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în -PIB de 31,89%;
-Cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 35,48% din PIB;
-Ţinta de deficit bugetar cash este estimată la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei);
-Deficitul ESA este stimat la 3,58% din PIB, urmând să ajungă la 1,94% din PIB;
-Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro, respectiv de 4,5% din PIB;
-Deficitul balanţei de bunuri este estimat la 7,7% din PIB.
-Produsul Intern Brut în preţuri curente este estimat la 1.129,2 miliarde de lei faţă de 1.040,8 miliarde de lei în 2019;
-Investiţiile sunt estimate la 4,5% din PIB, mai mari cu 6,3 miliarde lei ca în anul 2019;