"Foarte multi copii sunt examinați zilele acestea pentru boli acute cu afectare amigdaliană.
Iar atunci când "roșu în gât" se asociază și cu depozite pe amigdale aproape mereu este prescrisă o rețetă de antibiotic, fiind bănuită o cauză bacteriană a bolii. Mai ales in zilele acestea când streptofobia noastră națională a atins cote extrem de ridicate.
Problema este că un examen clinic sumar/incomplet și eliberarea rapidă a unei rețete cu mult-mediatizatele antibiotice de uz pediatric care se găsesc greu (Amoxicilină și Amoxicilină-clavulanat adică Augmentin si similare) pot avea urmări neplăcute.
Pentru că unele din aceste amigdalite acute (apropos BOALA se cheamă "amigdalită" iar ORGANUL bolnav se cheamă "amigdale") sunt produse de un virus, numit Epstein-Barr
Ei și? Tot dăm degeaba aceste antibiotice la o mulțime de boli virale, diferite de virusul EB...
Problema este că administrarea pripită a unui antibiotic beta-lactamic în cazul unei infecții cu EB poate avea efecte adverse spectaculoase.
Mononucleoza infecțioasă (aceasta este boala ce poate fi confundată cu amigdalita streptococică, în cazul unui bilanț superficial) "nu se impacă" cu antibioticele betalactamice și apare o erupție impresionantă în 90% din cazurile tratate cu Amoxicilina/Amoxicilină-clavulanat. Erupția arată îngrijorător și este asociată cu discret prurit.
De altfel unii pacienți fac erupție și fără tratamentul cu antibiotice, dar în aceste cazuri ea este mult mai puțin severă și nu are prurit.
Concluzia - toate cazurile de amigdalită acută cu depozite pe amigdale trebuiesc evaluate serios și, dacă par a fi monucleoză, ar trebui efectuate analize specifice, iar ulterior confirmării, ne înarmăm cu multă răbdare, să treacă boala.
Nu dăm antibiotice!", transmite Dr. Mihai Craiu.