Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, și cunoscutul avocat Gheorghe Piperea.
Acesta din urmă a publicat, zilele trecute, pe contul său de socializare, mai multe documente care atestă că numirea lui Eugen Ionel Adrian în Consiliul de Administrație al Unifarm a fost aprobată, în 2012, pentru ministrul interimar al Sănătății de la acea dată, Victor Ponta, de către Raed Arafat.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență consideră aceste dezvăluiri ca fiind o încercare de discreditare a imaginii sale, în contextul în care și-a asumat comunicarea unor măsuri nepopulare în perioada crizei generate de pandemia de COVID-19, și susține că semnătura pe care a pus-o, în 2012, pe documentele respective nu are nicio legătură cu activitatea directorului Unifarm, anchetată, în această perioadă, de către Direcția Națională Anticorupție.
Există voci care acreditează ideea că implicarea numelui lui Raed Arafat în acest scandal ar avea drept scop „mazilirea” acestuia din funcția pe care o deține, după ce, în urmă cu două luni, prin apariția unor alte documente, și profesorul Adrian Streinu Cercel a fost debarcat de la conducerea Comisiei „COVID”. Însă, autorul dezvăluirii, avocatul Piperea, infirmă o asemenea ipoteză, precizând că nu are nimic cu medicul Arafat și că aceste documente arată doar lanțul de decizii care au stat la baza numirii lui Ionel Eugen Adrian în compania Unifarm.
Pe lângă acuzația de luare de mită, adusă de DNA împotriva directorului general al Unifarm, Eugen Adrian Ionel, în legătură cu achiziția unor măști și combinezoane, la debutul stării de urgență, procurorii au anunțat că investighează și un posibil conflict de interese în care acesta ar fi implicat. Concret, DNA vorbește despre faptul că Eugen Adrian Ionel ar fi dobândit calitatea de director general al CN Unifarm SA, la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale, pentru că, în calitatea sa de președinte al Consiliului de Administrație al companiei de stat, a votat numirea sa în funcție ca director general.
„Or, dispozițiile OUG 109/2011, privind guvernanța corporatistă a întreprinderilor publice interzic, în mod expres, ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și semnat Decizia nr. 46 din 6 iunie 2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.772 lei (în perioada 15 iulie 2016 – 25 mai 2020), arată DNA în actul de punere sub acuzare.
Ei bine, după apariția acestor informații, avocatul Gheorghe Piperea, care reprezintă interesele juridice ale unui martor din acest dosar, a publicat pe contul său de socializare mai multe documente, la care a atașat o postare conform căreia „fostul (până azi) șef de la Unifarm, actualmente urmărit penal pentru mită și pus sub control judiciar de DNA, a fost numit în 2012, printr-un act juridic plin de bizarerii și falsuri.
Astfel, documentul este semnat cu bară de cineva, în locul lui Ponta. Din documentul din 2020 rezultă foarte clar cine a semnat documentul, ca și când ar fi fost Ponta: fostul subsecretar de stat din 2012 și actualul «comandant al acțiunii», domnul Arafat. Semnătura din 2012 e aceeași cu cea din 2020”.
Documentele
Secretarul de stat Raed Arafat a reacționat, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, de la Antena 3, unde a confirmat că a semnat numirea lui Eugen Adrian Ionel în cadrul Consiliului de Administrație al Unifarm, însă nu în cea de ditrector general, și că, astfel, nu există nicio ilegalitate în acest lucru.
„Jurnalul” a mers pe firul documentelor și a descoperit că, în 1 octombrie 2012, Vasile Cepoi a demisionat din funcția de ministru al Sănătății, acceptând, în schimb, postul de consilier de stat al primului ministru de la acea dată, Victor Ponta, pe probleme de sănătate. Interimatul de la Sănătate a fost asigurat, până la preluarea mandatului de către ex-liberalul Eugen Nicolăescu, de către premierul Victor Ponta, lucru certificat de un decret prezidențial emis în acest sens de Traian Băsescu.
Într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății emis în octombrie 2012, se arată că ministrul interimar Victor Ponta a dispus ca toate atribuțiile ce revin funcției să-i fie delegate subsecretarului de stat de la acea dată, Raed Arafat. În această calitate, la data de 6 noiembrie 2012, Arafat a semnat, pentru Victor Ponta, Ordinul nr. 1340, prin carre directorul general al Unifarm SA, Elena Pascu, a fost eliberată din funcție. Tot Raed Arafat a semnat și Ordinul nr. 1023 din 17 octombrie 2012, pentru aprobarea constituirii Consiliului de Administrație al CN Unifarm SA. Au fost numiți, atunci, în CA, șapte membri, printre care și juristul Eugen Adrian Ionel.
Problema ridicată de către avocatul Piperea se referă la faptul că, din punctul său de vedere, lui Raed Arafat, în calitatea sa de atunci de subsecretar de stat, nu-i puteau fi delegate atribuții din partea unui ministru interimar și, deci, la rândul său delegat în funcție. Victor Ponta a reacționat, la rândul său, în legătură cu aceste documente, afirmând că „este o prostie și o manipulare” acreditarea că el sau Raed Arafat l-a numit pe Adrian Ionel la conducerea Unifarm.
„Este irelevant cine l-a numit în Consiliul de Administrație al Unifarm pe Ionel Adrian, din moment ce directorul este ales, ulterior, de Consiliul de Administrație. Oricum, ce treabă și ce vină au cei care au semnat în 2012 și 2016 (Raed Arafat și Vlad Voiculescu) cu faptul că în 2020 acest director lucra direct cu Orban și Tătaru și a luat șpagă? E o prosteală totală”, a precizat fostul premier.
Raed Arafat: „Se încearcă discreditarea mea”
Doctorul Raed Arafat susține că prezentarea acestor documente reprezintă o încercare de defăimare la adresa sa, în contextul controverselor legate de măsurile luate de autorități în criza COVID.
„De fiecare dată când se vine cu o chestie nouă de discreditare se bate un cui. Asta se încearcă. Nu știe cine e în spate, nu știu a cui e inițiativa, cine a dat hârtia. Aceste încercări au fost deja cam multe și de fiecare dată am ieșit și am explicat. Încercarea e, în final, foarte palidă și primitivă - să vii și să spui un lucru, iar documentul pe care îl arăți să nu spună același lucru. Se încearcă să se spună că eu mi-am însușit calitatea premierului, când eu am semnat în calitate de delegat oficial și aveam împuternicirea să semnez în locul ministrului interimar al sănătății. Să vii și să spui că eu răspund de ce se întâmplă acum pentru o chestie din 2012 este absurd, pentru că nimeni nu știe ce va face nici a doua zi”, a declarat Raed Arafat.
Avocatul Gheorghe Piperea arată, la rândul său, că nu are nimic personal cu Arafat. „Eu nu sunt instrumentul nimănui. Eu nu sunt nici cu ochii albaștri, nici cu trese. Îi reamintesc domnului Arafat că eu l-am apărat în stradă în 2012, însă astăzi vorbim despre cu totul altceva”, a precizat Piperea, care a adăugat că doctorul Raed Arafat are merite incontestabile în ceea ce privește evoluția pozitivă a sistemului medical de urgență din România, și nu numai.
În aprilie, Orban a „scăpat” de profesorul Streinu-Cercel, tot ca urmare a „eliberării” unor documente în spațiul public
Există, totuși, temerea că aceste informații ar putea fi folosite politic de către factorii de decizie guvernamentală pentru a scăpa de Raed Arafat din sistem. Asta, după ce secretarul de stat a fost supus unor încercări repetate de „mazilire”, încă din 2012, când Traian Băsescu l-a amenințat personal și public cu acest lucru.
Raed Arafat s-a mai confruntat, în 2015, cu un val ostil, după tragicul eveniment de la „Colectiv”, iar, la începutul acestui an, s-a vorbit despre demiterea sa după ce s-a opus cu toată forța privatizării sistemului medical de urgență. Temerile sunt alimentate și de declarația făcută de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, care a anunțat că cere demiterea de la conducerea Unifarm SA a lui Adrian Ionel, pentru faptul că a fost pus sub control judiciar de către DNA.
Situația în care se regăsește, în prezent, din punct de vedere mediatic, amintește cu episodul petrecut în cursul lunii aprilie, când profesorul Adrian Streinu Cercel a fost „mazilit” de la conducerea Comisiei „Covid” a Ministerului Sănătății. Reamintim că, la sfârșitul lunii aprilie, după ce o publicație a scris despre un plan întocmit de directorul Institutului „Matei Balș“, conform căruia persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, care nu au unde să se izoleze la domiciliu, urmează să fie izolate instituționalizat, președintele României, Klaus Iohannis, a ținut o conferință de presă prin care l-a înfierat pe profesorul Cercel.
„A apărut o idee care a dus la foarte multă neliniște și vreau să vă spun clar cum stăm aici. Într-un astfel de plan, cineva propunea, de exemplu, o măsură aberantă – aberantă, altfel nu pot să-i spun – cum că persoanele peste 65 de ani să fie carantinate, ba chiar să fie luate de acasă și duse în anumite zone de carantină. Dragii mei, așa ceva nu se întâmplă, este inacceptabil! Noi trăim într-o societate liberă, o societate care se protejează în cazul epidemiei, dar în niciun caz nu venim cu astfel de măsuri totalitare, altfel n-aș putea să le spun!”, anunța șeful statului.
În realitate, proiectul era unul din luna februarie, în martie Iohannis admitea că este foarte posibil ca vârstnicilor să le fie interzis total dreptul de a ieși din casă pe perioada stării de urgență, iar în aprilie însuși ministrul Nelu Tătaru spunea, într-un interviu televizat, că este o ipoteză izolarea vârstnicilor în hoteluri rechiziționate de stat. La câteva zile, Nelu Tătaru l-a înlocuit pe Adrian Streinu Cercel de la conducerea Comisiei „Covid”. Deloc de neglijat este faptul că Raed Arafat și Adrian Streinu Cercel domină topul încrederii în sondajele de opinie, mult peste președinte sau peste guvern.
DNA: Adrian Ionel s-a numit singur și tot el și-a stabilit salariul
Problema modului în care Adrian Ionel a devenit director general al Unifarm rămâne, chiar dacă, din documentele prezentate nu reiese că Raed Arafat ar avea vreo legătură cu acest fapt, alta decât că semnătura sa se află pe documentul prin care, în 2012, a fost aprobată componența Consiliului de Administrație. Cu atât mai puțin se poate face legătura cu faptul că, în 2020, Ionel este acuzat de DNA că a cerut mită 760.000 de euro pentru încheierea unui contract pentru furnizarea de măști și combinezoane.
Totuși, din cele relatate de avocatul Gheorghe Piperea, documentele prezentate s-ar afla la dosarul DNA. Conform articolului 9 din OUG 109/2011, Consiliul de Administrație numește și revocă directorii și stabilește remunerația acestora. La articolul 35, alineat 3, din același act normativ, președintele Consiliului de Administrație al societății nu poate fi numit director general. În iunie 2016, la momentul numirii sale în funcția de director al CN Unifarm SA, prin decizie a Consiliului de Administrație, Eugen Adrian Ionel era președinte al Consiliului de Administrație.