O echipă de muncitori lucrează marţi pe şantierul noii catedrale arhiepiscopale din Curtea de Argeş, aflată în construcţie, în lăcaşul de cult urmând să fie depuse pe 13 august rămăşiţele pământeşti ale Reginei Ana.
Unii dintre muncitori efectuează lucrări la o porţiune de acoperiş pe care încă nu a fost montată tabla, în timp ce alţii curăţă zona de molozul rămas de la lucrările de construcţie.
Potrivit unui mesaj al arhiepiscopului Calinic, postat pe pagina de internet a Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, pregătirile începuseră încă înainte de anunţul privind decesul Reginei Ana, a cărei stare de sănătate era precară.
"În timp ce orânduiam cele necesare pentru eventualul deces al Reginei Ana, a sosit vestea încetării din viaţă la Spitalul Morges-Elveţia, la 1 august 2016, începutul Postului Adormirii Maicii Domnului. (...) Regina Ana, Regina Speranţei, credea că, într-o bună zi, Regele Mihai se va întoarce acasă, în România! A aşteptat peste 70 de ani ca să se împlinească visul unei vieţi zbuciumate! Aşa a intrat pe Porţile Veşniciei, la 1 august 2016, când creştinătatea Ortodoxă a intrat în Postul Adormirii Maicii Domnului. (...) Iar trupul ei se va odihni în Catedrala cea nouă a Sfintei Filoteia de la Curtea de Argeş, întru nădejdea Învierii, aici săvârşindu-şi călătoria pământească, loc în care lumina candelei ne va aminti că al Domnului este pământul şi plinirea Lui!", se arată în mesajul semnat de Calinic Argeşeanul.
La mai mult de şapte ani de la punerea pietrei de temelie, noua catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeş, care va avea şi rolul de necropolă regală, a fost ridicată "la roşu", fiind construite zidurile şi finalizată o mare parte din acoperiş.
Amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş, noua catedrală nu va depăşi ca dimensiuni vechea ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, a cărei edificare este atribuită legendarului meşter Manole.
Lăcaşul de cult, ridicat din iniţiativa Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, în parteneriat cu Casa Regală a României, va avea hramul Sfânta Muceniţă Filofteia şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. De altfel, aici va fi depusă şi racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, care în prezent se află într-o capelă din incinta mănăstirii.
Finanţarea lucrărilor de construcţie este asigurată din bugetul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, precum şi din donaţiile făcute de credincioşi. De asemenea, Casa Regală a României a contribuit la realizarea proiectului.
Noua catedrală va avea, în linii mari, arhitectura Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş, ctitorită de domnitorul Basarab I la mijlocul secolului al XIV-lea.
Conform proiectului, în incintă va exista un loc special amenajat, unde vor fi locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României si arhiepiscopii Argeşului şi Muscelului. Tot aici vor fi depuse şi rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea, care în prezent se află într-o capelă din incinta mănăstirii.
Piatra de temelie a fost pusă pe 10 mai 2009, în prezenţa Principesei Moştenitoare Margareta şi a Principelui Radu.
"După 20 de ani de la sacrificiul românesc din decembrie 1989 şi la 60 de ani de aşteptare a Regelui Mihai, fondarea acestei noi catedrale episcopale şi regale va reprezenta pentru România un moment de întoarcere către ea însăşi, de întoarcere la demnitate, la mândrie, la împletirea armonioasă între democraţie şi libertăţi şi continuitatea românească atât de greu încercată în ultimele decenii", a spus atunci Principele Radu, cel care a transmis mesajul Casei Regale a României.
La ceremonie a fost prezent şi arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Calinic.
"Astăzi se împlineşte gândul nostru şi al Majestăţii Sale Regele Mihai I de a se ctitori la Curtea de Argeş viitoarea catedrală episcopală şi regală. Aşa se va împlini tradiţia istorică a legăturilor dintre Biserica Ortodoxă Română şi Casa Regală a României", a spus arhiepiscopul Calinic în discursul ţinut după punerea pietrei de temelie.
În vechea catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeş, ctitorită de Neagoe Basarab la începutul secolului al XVI-lea şi refăcută la sfârşitul secolului al XIX-lea, sunt înmormântaţi primii doi regi ai României, Carol I şi Ferdinand. În anul 2003, la Curtea de Argeş au fost aduse şi rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea, care au fost depuse într-o capelă din curtea mănăstirii. AGERPRES