Comisia pentru Sănătate Publică a Senatului trebuie să avizeze un proiect de lege inițiat, la sfârșitul anului trecut, de mai mulți deputați liberali, care să oblige forțele de jandarmi ca, la somația legală făcută pentru dispersarea eventualilor manifestanți violenți, să le citească, în prealabil, prospectul substanțelor lacrimogene pe care intenționează să le folosească. Printre inițiatori se află și celebrul Florin Roman, iar motivația introducerii unei asemenea reglementări face referire la mitingul neautorizat care a avut loc în 10 august 2018.
Astfel, proiectul inițiat, pe 30 septembrie 2020, de către deputații PNL Dănuț Bica, Sorin Ioan Bumb și Florin Roman, la care s-a alăturat deputatul independent Matei Adrian Dobrovie, își propune să modifice și să completeze Legea nr. 550/2004, privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, într-un mod nemaiîntâlnit. În lege, la articolul 32, ar urma să fie introdus un alineat 3 indice 1, care prevede faptul că, „în cazul folosirii de substanțe iritant-lacrimogene, mesajele de somare și de avertizare trebuie să cuprindă informații legate de denumirea, componența substanțelor folosite și efectele asupra sănătății, după cum urmează: «Atenție, se vor folosi următoarele substanțe iritant-lacrimogene (trebuie specificate toate – n.red.). Acestea au în componența lor (și se înșiră ingredientele n.red.), ce pot cauza efecte precum (trebuie citite toate efectele – n.red.)»”.
Luând la întâmplare o posibilă necesitate de folosire a acestor mijloace de dispersare a unei mulțimi violente, jandarmii, înainte să folosească gazele lacrimogene, trebuie să „recite” acest text, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată, promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Forțele de ordine trebuie, în prealabil, să facă cunoscute protestatarilor, într-o situație limită, substanța sau substanțele active ale armei neetale, eventual concentrațiile și gramajul, ingredientele naturale sau sintetice, care au în componența lor anumite caracteristici ce pot cauza diverse efecte adverse. Spre exemplu, în cazul unui spray lacrimogen cu Camspimum, acesta poate provoca tuse, senzație intensă de arsură a pielii, însoțită de disconfort extrem pentru sistemul respirator și vizual, efecte care ar trebui să se reducă în 45 de minute.
Femeile gravide și copiii trebuie extrași din mulțime
Iar asta nu este tot. O altă adăugire la lege, propusă de cei patru deputați inițiatori se referă la introducerea unui alineat 4 în cadrul articolului 33, conform căruia „înaintea utilizării jeturilor de apă, a dispozitivelor cu substanțe iritant-lacrimogene, a armelor cu glonț de cauciuc sau a armelor de foc, se procedează la câte o nouă somație, pe lângă avertismentul și cele două somații prevăzute deja în lege”. Practic, într-o situație reală care impune intervenția imediată a forțelor de ordine, acestea nu vor putea, concret, acționa, decât după 5-7 minute de somații, așa cum se prevede în inițiativa legislativă. Mai mult, actul normativ aflat în dezbaterea parlamentară mai propune modificarea articolului 36 din Legea Jandarmeriei, în sensul că „se interzice folosirea mijloacelor de aplicare a ordinii”, prin metodele sau cu dispozitivele specifice, împotriva femeilor „cu semne vizibile de sarcină”, a persoanelor „cu semne vizibile de invaliditate” sau copiilor. Aceștia ar trebui îndepărtați, în prealabil, din zona în care se intenționează a se acționa, cu excepția în care acestea înfăptuiesc un act armat sau în grup asupra forțelor de ordine.
Inițiatorii invocă mitingul din 10 august 2018
Întrebarea legitimă care se impune este ce anume i-a îndemnat pe deputații în cauză să inițieze un asemenea proiect de act normativ. Răspunsul îl aflăm chiar din cuprinsul expunerii de motive. „În România, au existat situații care au clătinat încrederea cetățenilor în Jandarmerie și au pătat imaginea și prestigiul acestei instituții. Cel mai recent și mediatizat caz este mitingul diasporei din 10 august 2018, când a existat o intervenție nejustificată și disproporționată în forță a jandarmilor, iar mulți protestatari pașnici au fost victime”, se arată în acest document. Mai interesant este faptul că, în 24 noiembrie 2020, inițiativa legislativă a fost introdusă în circuitul de legiferare, la Camera Deputaților, și a ajuns chiar în dezbaterea Plenului. Pentru că nu a avut toate avizele, discutarea ei s-a amânat pentru 15 decembrie. Dată la care, ce să vezi, legea a fost adoptată de Camera Deputaților, prin adoptare tacită, ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile prevăzut de articolul 75, alineatul 2, din Constituția României. Legea s-a mutat la Senat, fiind înregistrată chiar pe data de 17 decembrie, cu doar cinci zile înainte de constituirea noului Parlament, iar ieri s-a aflat în dezbaterea on-line a Comisiei pentru Sănătate Publică. Senatul României este Camera decizională.
Forțele de ordine vor putea acționa la protestele violente, numai după ce țin, ad-hoc, un minicurs de sănătate publică, conform unui proiect de lege