Se introduce, în premieră, obligația pentru instanțele de judecată de a audia minorul, de a-i pune la dispoziție toate datele și informațiile și să țină cont de opiniile exprimate de copil. O altă noutate este aceea că se vor institui garanții, în situația acordării dreptului la vizitare care implică deplasarea copilului în afara teritoriului României. Legea a trecut de Senat și se află pe masa Camerei Deputaților, care este și forul decizional.
Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege inițiat de către Guvernul condus de Nicolae Ciucă, prin care se modifică și se completează legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, Convenție adoptată la Haga, în data de 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin legea 100 din anul 1992.
Conform Guvernului, prin acest proiect de modificare, se aduc clarificări în privința autorităților implicate în procedura de înapoiere, respectiv a exercitării dreptului de vizitare. Iar proiectul prevede acordarea unui ajutor judiciar gratuit pentru cei care au nevoie de asistență juridică, ajutor ce va fi reprezentat sub forma unui avocat doar desemnat de către Baroul București.
O altă prevedere este aceea că, în faza executării silite, instanța competentă să acorde ajutorul public judiciar este doar instanța de executare.
De asemenea, pentru cererile privind exercitarea dreptului de vizitare prin deplasarea minorului în afara teritoriului României, formulate cu respectarea prevederilor stricte din Convenție, competența este stabilită de dreptul comun.
Copiii vor avea dreptul să ceară și să primească orice informație
Inițiativa Executivului vine și cu câteva noutăți în această materie. Una dintre acestea vizează audierea minorului. Astfel, în cauzele având ca obiect soluționarea cererilor de înapoiere a unui copil aflat pe teritoriul României, acesta are dreptul de a fi ascultat. Conform proiectului de lege în discuție, „este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă instanța consideră acest lucru necesar pentru soluționarea cauzei”.
Mai departe, se precizează că dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și de a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor acestora, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește. În expunerea de motive, se subliniază faptul că „orice copil poate cere să fie ascultat. Iar respingerea cererii de către instanță trebuie motivată. Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate”.
Se abrogă o serie de prevederi
O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea pentru instanța de judecată a posibilității de a lua, prin încheiere, măsuri pentru asigurarea contactului dintre copil și persoana care solicită înapoierea minorului, ținând seama de interesul superior al copilului.
De asemenea, în același proiect de lege se mai prevede că, pentru o mai bună corelare a cu Codul de procedură civilă, anumite dispoziții, precum cea referitoare la alegerea domiciliului în România de către reclamantul din străinătate, cele referitoare la participanții la procedura executării silite a obligației de înapoiere și în cazul opoziției minorului la exercitarea dreptului la vizită au fost abrogate.
107 voturi la zero, în Senat
Legea a fost adoptată de Senatul României, în ședința Plenului din data de 14 septembrie, cu unanimitatea celor 107 senatori, de la toate partidele politice și neafiliați, prezenți în sală. Iar, din forma ieșită de la vot, merită semnalate câteva prevederi. Spre exemplu, avocatul desemnat cu titlu gratuit este obligat să introducă la instanța competentă cererea de chemare în judecată având ca obiect înapoierea minorului în termen de 7 zile de la data primirii înștiințării desemnării sale.
Altă prevedere este aceea că instanța poate ține seama de legea și de hotărârile judiciare sau administrative străine, fără a fi nevoie să recurgă la procedurile specifice recunoașterii hotărârilor străine.
Apoi, dacă obligația de înapoiere a copilului nu este exercitată de bunăvoie la termenul stabilit de instanță, partea interesată va informa instanța cu privire la acest lucru, iar instanța aplică amenda. Dacă decizia nu este executată în mod voluntar, se procedează la executarea silită, inclusiv la executarea silită fără somație. După ce executarea silită este îndeplinită, minorul va fi preluat de către creditorul din străinătate ori de o persoană împuternicită în acest scop.
Altă prevedere face referire la faptul că instanța va putea încuviința exercitarea dreptului de vizitare prin deplasarea copilului în afara teritoriului României numai dacă, din probele administrate, rezultă că există garanții pentru a asigura înapoierea de bunăvoie a copilului în România.
Legea adoptată de Senat a ajuns, săptămâna aceasta, la Camera Deputaților, care este și forul decizional. Comisia Juridică, raportoare în acest caz, trebuie să redacteze raportul până în data de 6 octombrie.