Termenul de 30 mai 2026, interpretat greșit în cazul autostrăzilor strategice A7 și A8
Termenul de 30 mai 2026, prezentat în ultimele luni drept o limită critică pentru semnarea contractelor finanțate prin programul european SAFE, nu se aplică proiectelor autostrăzilor A7 și A8. O analiză a Regulamentului (UE) 2025/1106 și a legislației românești de implementare arată că România nu riscă să piardă finanțarea europeană dacă atribuirea contractelor pentru cele nouă loturi are loc după această dată.
În spațiul public au apărut numeroase informații potrivit cărora întârzierea semnării contractelor până după 30 mai 2026 ar duce automat la pierderea fondurilor europene. În realitate, această interpretare este eronată și ignoră diferențele esențiale dintre tipurile de achiziții prevăzute în regulamentul european SAFE.
Regulamentul european stabilește două tipuri distincte de achiziții
Programul SAFE reglementează două categorii separate de achiziții publice.
Prima categorie vizează achizițiile efectuate individual de un singur stat membru al Uniunii Europene. Aceasta este o procedură cu caracter tranzitoriu și excepțional, iar termenul-limită de 30 mai 2026 se aplică exclusiv acestor situații.
A doua categorie, considerată regula generală a mecanismului SAFE, se referă la achizițiile în comun. Acestea presupun participarea a minimum două state, dintre care unul beneficiar SAFE, alături de un alt stat membru UE, un stat SEE-AELS sau Ucraina.
Pentru această categorie de achiziții în comun, Regulamentul european nu prevede niciun termen-limită pentru semnarea contractelor.
A7 și A8 sunt proiecte strategice regionale, nu achiziții individuale
Cele nouă loturi ale autostrăzilor A7 și A8 sunt încadrate în categoria proiectelor realizate prin achiziție în comun. Proiectul implică România, Ucraina și Republica Moldova și face parte din infrastructura strategică europeană de mobilitate militară și transport către granița estică a Uniunii Europene.
Autostrăzile A7 și A8 sunt considerate esențiale pentru conectivitatea regională și pentru consolidarea coridorului logistic european în contextul actualelor provocări de securitate din regiune.
Prin structura și parteneriatele sale, proiectul nu intră sub incidența derogării care impune termenul de 30 mai 2026, ci în regimul general al achizițiilor în comun prevăzut de regulamentul european.
Legea românească confirmă că termenul real este 31 decembrie 2027
Clarificările apar și în legislația națională adoptată pentru implementarea programului SAFE.
Ordonanța de Urgență 62/2025, aprobată ulterior prin Legea 4/2026 și completată prin OUG 21/2026, stabilește explicit că, dacă o procedură de achiziție individuală nu este finalizată până la 30 mai 2026, autoritatea contractantă poate încheia contractul în regim de achiziție în comun până la data de 31 decembrie 2027.
Această prevedere confirmă că finanțarea europeană nu este pierdută automat după mai 2026 și că termenul relevant pentru eligibilitatea proiectelor strategice este sfârșitul anului 2027.
Atât regulamentul european, cât și legislația românească indică aceeași concluzie juridică: România păstrează accesul la finanțare pentru autostrăzile A7 și A8, chiar dacă procedurile de atribuire continuă după 30 mai 2026.
Presiunea artificială poate crea probleme majore în execuția lucrărilor
Specialiștii atrag atenția că adevărata miză nu este respectarea unui termen interpretat greșit, ci desfășurarea unor proceduri corecte și selectarea unor constructori capabili să finalizeze proiectele în condiții optime.
Autostrăzile A7 și A8 reprezintă investiții de miliarde de euro, cu lucrări care se vor întinde pe mai mulți ani și care vor influența dezvoltarea economică a întregii regiuni de est a României.
Forțarea atribuirilor sub presiunea unei urgențe artificiale poate produce efecte grave: blocaje pe șantiere, litigii, întârzieri majore și costuri suplimentare suportate ulterior din bugetul public.
Autostrada A7, cunoscută drept Autostrada Moldovei, și Autostrada A8, care va lega Moldova de Transilvania, sunt considerate cele mai importante proiecte rutiere din estul României.
Pe lângă rolul economic, cele două autostrăzi au devenit priorități strategice pentru Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina și al consolidării infrastructurii de mobilitate militară către frontiera estică.