După ani buni în care IFN-urile (Instituţii Finnaciare Nebancare) au practicat dobânzi chiar şi de 2.000% jegmănind românii aflaţi în dificultate finnaciară, BNR s-a hotărât să facă ordine. De a revenit banca centrală la intenţii mai bune? Ponderea creditării IFN în total creditare a depășit 10% în 2016 și este pe un trend ascendent.
BNR a elaborat un proiect de modificare a regulamentului de funcţionare a IFN-urilor care impune cerinţe de capital suplimentare, de 10 ori mai mari decât cerinţele maxime actuale. Astfel, pentru creditele în lei luate pentru cel mult 15 zile se acceptă un DAE de 200%, pentru cele cu scadenţă între 16 - 90 zile un DAE de 100%, iar pentru cele luate pentru mai mult de 90 de zile se acaceptă un DAE egal cu de 10 ori rata lombard a BNR. Dacă dobânzile depăşesc aceste praguri, la fiecare 100 de lei, IFN trebuie să asigure un capital de 67 lei. În cazul creditelor în valută, BNR menţionează o rată DAR de 133% pentru creditele luate pe cel mult 15 zile, 67% pentru cele luate pe 16 - 90 zile şi de 6,7 ori rata lombard pentru scadenţe mai mari de 90 de zile.