Aeroportul Băneasa este, de mai bine de un deceniu, subiectul unei controverse cu o miză de un miliard de euro. Atât valorează cele 200 de hectare pe care se află cea mai bună pistă din ţară, rezervată însă doar bogaţilor, pentru că operatorii low cost nu mai au voie să aterizeze aici din 2010. Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, anunţă redeschiderea aeroportului, în condiţiile în care cel de la Otopeni nu mai face faţă traficului.
Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, anunţa zilele trecute că se intenţionează redeschiderea temporară a aeroportului Băneasa pentru cursele low cost, ca o soluţie de avarie la problema aeroportului din Otopeni, sufocat pur şi simplu de traficul aflat într-o continuă creştere. Oficialul nu a înaintat însă un termen, dar declaraţia sa trebuie să fi creat fiori vedetelor care şi-au făcut vile în buza pistei din Băneasa. Din cauza acestora a şi fost închis, de fapt, aeroportul cu cea mai bună pistă din ţară.
Preocupaţi de somnul VIP-urilor din zonă, şefii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au anulat, la început, zborurile pe timp de noapte, pentru ca, în cele din urmă, să interzică de tot cursele operatorilor low cost.
Din 2010, pe Băneasa au acces doar avioanele mici, private, iar aeroportul statului a devenit, practic, o dependinţă a vilelor deţinute de bogătaşii zonei.
Investiţii inutile de zeci de milioane
Din 2007, aeroportul din Băneasa are cea mai modernă pistă din ţară, cu cea mai bună structură de rezistenţă şi covor de asfalt cu elemente de memorie, care înregistrează mişcările avionului la aterizare şi decolare. O investiţie publică de 20 de milioane de euro, de care beneficiază acum doar o mână de privilegiaţi. Din peste două milioane de pasageri în 2010, aeroportul Băneasa nu va trece anul acesta de 5.000. O medie de nici 14 pasageri pe zi, în condiţiile în care aeroportul din Otopeni înregistrează una din cele mai mari creşteri ale traficului aerian din Europa. Iar aeroportul din curtea bogătaşilor va mai beneficia de investiţii publice. Potrivit Master Planului de Transport al României, terminalul şi pista de 3.200 de metri din Băneasa ar trebui reabilitate în anul 2025, în urma unei investiţii de 35,2 milioane de euro.
Interesele imobiliare primează
În vilele din jurul Aeroportului Băneasa locuiesc VIP-uri precum Mihai Răzvan Ungureanu, Mugur Mihăiescu, Andra şi Cătălin Măruţă, Liviu Vârciu, Horia Brenciu şi alte câteva sute din potentaţii României. Terenurile din vecinătatea aeroportului se află în proprietatea unor milionari ca Gabriel Popoviciu, Ion Ţiriac, Gigi Becali, Nicolae Badea sau Dan Ion Pop, iar la presiunile dezvoltatorilor imobiliari s-a ajuns chiar la varianta desfiinţării aeroportului. Asta deşi nu i-a obligat nimeni să-şi construiască vile pe marginea pistei. În 2006, ministrul de atunci al Transporturilor, Radu Berceanu, anunţa că vrea mutarea aeroportului la Alexeni, lângă Urziceni, în timp ce Traian Băsescu spunea că existenţa aeroportului din Băneasa nu mai are sens. În 2008, şi premierul Călin Popescu Tăriceanu cerea închiderea acestuia, iar ministrul Ludovic Orban propunea construirea unui aeroport nou la Adunaţii Copăceni. În 2010, ministrul Anca Boagiu încerca să ne convingă asupra faptului că trebuie să fim chiar mândri pentru că avem un aeroport de VIP-uri, ca în lumea civilizată.
CNAB a înregistrat în 2015 un profit net de 178,78 milioane de lei, cu 81% mai mare decât cel din 2014. Cuprinşi de lăcomie, acţionarii au decis să-şi însuşească 75% din profit, deşi în anii trecuţi se mulţumeau cu doar 50%. Mare lucru pentru investiţii nu a mai rămas. Acţionarul majoritar al companiei este statul român, prin Ministerul Transporturilor, cu 80% din acţiuni, restul revenind Fondului Proprietatea.
Cele două aeroporturi aflate în componența CNAB, Henri Coandă - Otopeni și Aurel Vlaicu - Băneasa, au înregistrat în prima jumătate a anului un tra fic de 4.913.979 pasageri și 56.584 mișcări de aeronave (aterizări și decolări). Din total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 4.911.721 de pasageri şi 51.149 mişcări de aeronave. Până la sfârşitul anului, traficul va depăşi 10 milioane de pasageri, iar aeroportul din Otopeni va deveni unul din cele mai aglomerate din Europa.