Tevatură mare când sugarul refuză sânul şi nu-i arde de mâncare. Familia intră în panică, nu ştie cum să-l îmbuneze. Nu e simplu nici să-l treci pe bebeluş de la supt la o hrană mai întâi sub formă de piureuri, ca mai apoi să-i introduci şi carne. Cum trebuie diversificată alimentaţia, dar şi cum reflexele îi împiedică să rămână înfometaţi, explică profesor doctor Dumitru Matei.
Florin Condurăţeanu: - Când se apropie ora de hrănire a sugarului începe agitaţia în casă. Dacă bebeluşul face fasoane şi refuză mâncarea, sună alarma: bunica începe să-i cânte, mama îl leagănă, toţi îi zic vorbe de alint, să-l înduplece să mănânce. Ce spune medicina pediatrică despre respectarea orelor de masă?
Prof. Dumitru Matei: - Micuţul trebuie lăsat să mănânce când vrea şi cât vrea. Reflexele bebeluşului decid; nu mama, bunica, familia. Micuţul nu rămâne înfometat. Altceva trebuie impus, programul de diversificare a alimentaţiei, nu programul cu orele de masă şi cantitatea de alimente. Alături de laptele de sân trebuie introduse pas cu pas alimentele pasate. Alimentele noi se introduc pe rând, nu deodată. Introducerea şi a altor alimente se face după împlinirea vârstei de 4 luni şi nu mai târziu de 6 luni. După vârsta de 6 luni se includ alimentele solide. Pentru început, la 4 luni, se începe diversificarea cu legume şi fructe pasate ca piureuri. Se completează cu gălbenuşul unei jumătăţi de ou şi cu brânză. Pas cu pas, se adaugă carne mărunţită, mai întâi pasăre, apoi vită. După vârsta de 1 an se poate introduce şi carnea de porc.
F.C.: - Recompensa pentru copilul cuminte sunt bomboanele, ciocolata. De la ce vârstă se dă liber la dulciuri?
Prof. D.M.: - Nu trebuie să se exagereze cu dulciurile. E indicat să se respecte un principiu, în fiecare zi hrana copilului trebuie să conţină toate principiile alimentare şi proteine şi glucide şi lipide.
F.C: - Sarea e admisă?
Prof. D.M.: - Nu se pune sare în hrana micuţului. Este suficientă sarea conţinută în legume, fructe, lactate.
F.C.: - Laptele de mamă rămâne sfânt, în el se află imunitatea pentru puiul de om, nicio tehnologie rafinată n-a putut reproduce laptele de la sânul mamei...
Prof. D.M.: - Laptele de la sân nu transmite doar factorii de imunitate, ci şi factorii de creştere şi hormoni. Mamele e bine să alăpteze la sân pruncul până la 6 luni. Laptele de vacă este de 3-4 ori mai bogat în proteine ca laptele de sân, grăsimile multe din laptele de vacă pot deregla aparatul digestiv încă în formare la copil, deranjează şi aparatul renal. De altfel, este bine ca înainte de a da micuţului lapte de vacă să se scoată untul pentru a împuţina grăsimile. Laptele prea gras poate declanşa procesul nedorit de ateroscleroză juvenilă. Când se recurge la laptele de vacă din motive obiective, este recomandat să se adauge vitamine, mai ales vitaminele D, C, B şi sunt necesare suplimente pe bază de fier şi carmitină ca energizant. Unii susţin că e bine să se hrănească bebeluşul cu lapte direct de la ugerul vacii căci el este natural. Nu ţin cont că laptele direct de la ugerul vacii conţine bacterii. Este mai bine să se apeleze la laptele pasteurizat.
F.C: - Mămicile sunt mereu stresate că nu li se goleşte sânul de lapte, ce să facă?
Prof. D.M: - Cel mai bine este să mute sugarul de la un sân la altul, astfel se golesc sânii de lapte.
Se practică nişte metode ciudate atunci când mamele se sperie că li s-a împuţinat laptele în sâni. Umblă vorba că este util ca lăuzele să mănânce ceapă şi să bea bere pentru a spori laptele. Este o legendă greşită: berea şi ceapa nu au nici o eficienţă în lactaţie. Ba, mai mult, în lapte trece gustul de ceapă şi bere, iar micuţul refuză alăptarea. Pentru o bună alăptare, mămicile trebuie să se hrănească cumpătat şi sănătos, să nu fumeze şi să se abţină de la cafea, ciocolată, condimenete. Lăuzele trebuie să evite şi tensiunile nervoase.