O simplă știre, apărută, la finalul săptămânii trecute, arată că intră, de astăzi, în vigoare prevederile unei ordonanțe de urgență prin care toate unitățile bancare sau de credit sunt obligate să pună la dispoziția ANAF date complexe cu privire la identitatea celor care dețin conturi, inclusiv destinate plăților sau salariilor, care operează cu monede virtuale sau care au închiriat case de valori. Aceste date vor fi înscrise într-un Registru Electronic și pot fi accesate, pe baza unor protocoale, de orice autoritate publică fiscală centrală sau locală, dar, fără nicio problemă, și de Parchete, instanțe sau de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Noutatea absolută a acestui demers, impus de o Directivă UE, este că absolut toată lumea, fără excepție, va fi monitorizată, nu doar persoanele sau entitățile suspectate de operațiuni de terorism sau de spălare a banilor.
Ce înseamnă, concret, acest lucru? Simplu. Ordonanța de Urgență nr. 111/2020, intră în vigoare chiar de astăzi și, în baza ei, la ANAF, se înființează un Registru Fiscal Electronic pentru Conturi Bancare și Contul de Păți de identificare prin IBAN. La acest Registru, în termen de zece zile, trebuie ca toate băncile sau instituțiile de credit ori instituțiile financiare să transfere toate datele din sistem pe care le are înregistrate. După care trebuie să facă același lucru ori de câte ori li se cere. Este vorba despre datele tuturor clienților, rezidenți sau nerezidenți, persoane fizice sau juridice.
Astfel, vor ajunge în Registru datele de identificare ale contului și ale clienților titulari, datele de identificare ale persoanelor care dețin drept de semnătură sau care pretind că acționează în numele clientului, datele de identificare ale beneficiarului real al titularului de cont și datele de identificare ale concesionarilor unor casete de valori.
Ce se întâmplă cu aceste informații, mai departe, după ce ele sunt transmise? Statul, prin instituțiile sale centrale sau locale, are acces la orice cont bancar, iar informațiile din Registru vor putea fi oricând accesate de autoritățile fiscale locale sau de autoritățile publice. Ele trebuie, în prealabil, să încheie cu ANAF, protocoale. Însă instituții cum ar fi Parchetul, instanța sau Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au acces la sistem automat și neîngrădit.
Toată lumea devine suspectă
Astfel, în timp ce, potrivit Codului de procedură penală, pentru efectuarea unei percheziții domiciliare, la sediul unei companii sau pentru efectuarea unei percheziții informatice, în dosare în care există date și indicii temeinice cu privire la posibila săvârșire a vreunei infracțiuni, autoritățile pot acționa numai în baza unui mandat sau a unei autorizații emise de un judecător, pentru monitorizarea conturilor bancare sau a datelor la care am făcut referire mai sus, este de ajuns un singur clic în Registrul ANAF. Fără să existe dosar penal, fără să existe suspiciuni cu privire la comiterea, prealabilă, a vreunei infracțiuni.
Conform OUG, instituțiile de credit sunt obligate să comunice organului fiscal central, zilnic, lista titularilor persoane fizice, persoane juridice sau orice alte entități fără personalitate juridică ce deschid sau închid conturi, precum și datele de identificare ale persoanelor care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deja deschise. Instituțiile de credit, instituțiile de plată sau instituțiile emitente de monedă virtuală sunt, de asemenea, obligate să comunice ANAF, zilnic, lista acelorași clienți care deschid sau închid conturi bancare sau de plăți, a persoanelor care dețin drept de semnătură pentru respectivele conturi, a persoanelor care pretind că sunt împuternicite pe aceste conturi, beneficiarii reali ai titularilor de cont, toate împreună cu datele de identificare sau cu numerele unice de identificare atribuite fiecărei astfel de persoane, precum și cu informațiile privind numărul IBAN și data deschiderii sau închiderii pentru fiecare cont în parte.
Sunt „filate” și conturile de salarii
Noua legislație transpune, așa cum arătam mai sus, o Directivă a Uniunii Europene, având în vedere „lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului”. Economistul Adrian Bența a precizat, într-o emisiune televizată, că ANAF primește de mai mulți ani date de la bănci asupra conturilor unor persoane, însă noutatea absolută constă în faptul că vor fi cunoscute conturile bancare și pentru persoanele fizice asupra cărora nu există nicio suspiciune de evaziune fiscală și care nu sunt supuse vreunei proceduri de inspecție fiscală.
O astfel de persoană care este monitorizată în baza noii legislații este simplul salariat care primește salariul pe card sau în contul bancar. În acest sens, orice salariat plătit prin bancă de către angajator este imediat „dat în primire” la Registrul ANAF, se transmite data deschiderii contului, eventual dacă are alte persoane împuternicite pe acel cont (părinți, rude, copii, alte persoane apropiate), toate informațiile pentru identificarea acestora și, presupunem, date în timp real cu privire la mișcările de fonduri din acele conturi. Mai exact, sumele intrate, sumele ieșite, extragerea de numerar, locația fizică unde a avut loc operațiunea (ATM-ul, magazinul unde s-au efectuat plăți etc.). La toate aceste informații, autoritățile publice au acces în baza protocoalelor încheiate cu ANAF, iar instituțiile de forță ale statului le pot monitoriza oricând, fără nicio barieră. Același lucru este valabil și pentru monedele virtuale sau pentru casetele de valori închiriate la bănci.