Banca Națională a României a găzduit conferința Rethink Romania, dedicată temelor economice de actualitate și direcțiilor de dezvoltare pentru România.
Cu acestă ocazie, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, a arătat că agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului indică riscuri de contagiune și pentru economiile Uniunii Europene. Războiul, turbulențele geopolitice și riscurile de contagiune economică arată că nevoia de politici prudente este mai acută ca oricând.
Mesajele cheie:
" Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulențe geopolitice și de securitate.
Estimările privind impactul macroeconomic al creșterii prețului petrolului indică anumite riscuri de contagiune și pentru economiile europene, inclusiv în cazul României. Iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent.
România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere la 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă.
Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale.
Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situație care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene și România, într-o lamă cu două tăișuri. Depinde însă dacă putem să temperăm riscurile estimate. Totodată, există și perspectiva ca marile fonduri de investiții, care sunt deja foarte atente la evoluțiile din zona Golfului, să-și reconsidere unele expuneri la nivel global.
Pentru România, nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice. Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului.
Ca bancă centrală, privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaționiste și asupra riscului suveran.
Evoluțiile macroeconomice arată că economia își schimbă treptat sursele de creștere. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului.
Trebuie să accelerăm acest parcurs, prin măsuri de extindere a competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă.
Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială. În acest sens, sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate", transmite Cosmin Marinescu .