Proiectul conține erori grave, iar consultările cu sindicatele s-au făcut deja în mod ilegal și neconstituțional. Pe lângă aceste erori procedurale care vor transforma noua lege în țintă sigură pentru respingerea ei de către Curtea Constituțională, guvernul interimar nici măcar nu a ținut cont de cerințele sindicaliștilor. Printre cei mai afectați sunt profesorii, aceștia urmând să piardă toate drepturile câștigate în urma negocierilor care au avut loc după protestele din vara anului 2023. Proiectul de lege a fost făcut în defavoarea lor nu dintr-o eroare, ci pentru că OCDE și Banca Mondială au criticat Executivul din 2023 pentru că a acceptat o majorare salarială „prea mare”.
Încă din faza de negociere cu sindicatele, pentru noua Lege a salarizării, Guvernul Bolojan se încadrează în mai multe articole din Codul penal, iar premierul Ilie Bolojan poate fi încadrat acuzat de abuz în serviciu, pentru că insistă să treacă proiectul prin asumarea răspunderii, la fel cum a procedat și cu „ordonanțele trenuleț”.
Toți bugetarii s-au declarat nemulțumiți de acest proiect de lege și au cerut refacerea lui în totalitate, cu asumarea pierderii banilor din PNRR, demonstrând că prejudiciile create de aplicarea noilor prevederi vor crea blocaje instituționale și vor duce la pierderea unor sume mult mai mari, pe termen lung. Ilie Bolojan nu a ținut cont de nimic și insistă să adopte această lege, în cel mai scurt timp - deși inclusiv această acțiune presupune încălcarea legislației în vigoare și a Constituției, fiind condamnabilă conform Codului penal. Mai mult, chiar dacă Executivul va comite aceste infracțiuni fără să răspundă penal, legea poate fi respinsă imediat de Curtea Constituțională, ceea ce face inutil acest efort de a demonstra că se dorește îndeplinirea cerințelor pentru PNRR.
Juriștii confederației Cartel Alfa au declarat, pentru Jurnalul, că faptele actualului executiv, mai ales ale premierului Bolojan, se pot încadra la abuz în serviciu. “Cu siguranță poate fi acuzat de abuz în serviciu. Cartel Alfa poate depune o plângere, dar constatarea o va face judecătorul. Abuzul în serviciu reprezintă fapta unui funcționar public care, în exercitarea atribuțiilor sale, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește defectuos, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor legitime ale unei persoane - Articolul 297 din Noul Cod Penal. Se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, alături de interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică”, a explicat unul dintre juriștii confederației, pentru Jurnalul.
Legea poate fi respinsă imediat de CCR
Ilie Bolojan a anunțat că proiectul Legii salarizării va ajunge la grupurile parlamentare și a cerut votul în regim de urgență. Deși este deja demis, premierul a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea acestui proiect, deși s-au încălcat astfel mai multe proceduri, astfel încât votul ar putea să nu conteze, legea devenind atacabilă din mai multe puncte de vedere. Sindicatele din Educație se revoltă din nou, nefiind de acord cu adoptarea Legii salarizării unitare în forma ei actuală. Deși s-au făcut unele modificări, în urma discuțiilor cu ministrul interimar Dragoș Pîslaru, acestea nu sunt suficiente. Liderii federațiilor sindicale din Educație spun că profesorii pierd tot ce au câștigat în urma protestelor din 2023.
La finalul anului școlar 2022-2023 exista riscul de blocaj în sistemul de învățământ, dacă profesorii declanșau greva generală. Fostul ministru al Educației Ligia Deca a reușit să aplaneze conflictul, iar profesorii au renunțat la greva generală, deși nu au obținut, în urma negocierilor, tot ce au cerut. Chiar și așa, ulterior, OCDE și Banca Mondială au criticat Guvernul României pentru că le-au crescut prea mult salariile cadrelor didactice și personalului contractual din unitățile de învățământ, acordându-le prea multe drepturi. Aceste critici au apărut în următorul raport al OCDE, din 2024.
În urma negocierilor dintre sindicate și Executiv, anul școlar 2022-2023 s-a încheiat fără incidente, deși protestatarii au amenințat că România va ajunge în situația altor țări care au înghețat și au repetat un an, din cauza conflictelor între cadrele didactice și guverne. Același lucru s-ar fi întâmplat și acum, dacă Ilie Bolojan nu ar fi așteptat să se încheie perioada examenelor naționale și a sesiunilor de examene din universități, iar acum ar fi momentul propice pentru adoptarea acestei legi pe care toate sindicatele au respins-o.
Legea salarizării ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, dar e foarte posibil să nu se aplice niciodată, fiind doar o încercare a guvernului demis și interimar de a salva 750 de milioane de euro din PNRR.
Se urmărește politizarea totală a instituțiilor statului
Sindicaliștii din Educație și cei din administrația publică spun că noua lege îi avantajează doar pe demnitari și pe cei care ocupă funcții de conducere, în timp ce pentru sectoare vitale din România veniturile îngheață sau se diminuează pentru aproape jumătate din totalul angajaților, iar pentru mai mult de 90% dintre bugetari vor fi creșteri salariale infime, total nesemnificative.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, consideră că majorările salariale pentru cei care ocupă funcții de conducere vizează o accentuare a politizării sistemului de învățământ, pentru că aceste posturi sunt ocupate preponderent politic, iar directorii de școli vor fi folosiți pentru a pune presiune pe angajați.
Cadrele didactice au așteptat noua lege, pentru a li se face dreptate, dar li se taie mai mult din venituri. Lupta dintre sindicate și Guvernul Bolojan continuă, iar profesorii se pregătesc să iasă din nou în stradă, după ce au cerut, în repetate rânduri, retragerea proiectului de lege a salarizării.
Aceleași acuzații vin și din partea sindicatelor funcționarilor publici - care au cerut retragerea acestui proiect de lege, pentru a se evita blocajul instituțional total.
Federațiile și confederațiile sindicale, la fel ca mulți analiști economici, au cerut renunțarea la proiect, arătând că România ar pierde cel puțin de trei ori mai mulți bani dacă legea s-ar aplica decât dacă s-ar renunța la cele 750 de milioane de euro din PNRR. Primul care a cerut renunțarea la acești bani și la noua lege a fost Blocul Național Sindical, iar BNS a primit, în urma solicitării, documentele care au stat la baza conceperii acestui proiect de lege, inclusiv de la Banca Mondială, pe care le-a analizat și a constatat că proiectul de lege este fundamental greșit și va genera consecințe foarte grave în viitorii ani.
România va pierde miliarde de euro, prin adoptarea legii
Pierderile statului nu se vor opri aici. Legea pe care Bolojan vrea să-și asume răspunderea nu creează doar inechități grave, ci este plină de probleme de neconstituționalitate, iar anvelopa bugetară luată în calcul este mult mai mică decât cea reală, ceea ce va face legea neaplicabilă, chiar dacă va fi promulgată. Sindicaliștii din BNS au constatat, în urma analizei documentelor de la Banca Mondială care au stat la baza calculelor din noua lege a salarizării, că totul s-a făcut fără date reale care ar fi trebuit să stea la baza proiectului și împotriva principiilor de echitate.
Dumitru Costin, președintele BNS, a explicat, pentru Jurnalul, că nu se pot face „mici corecții chirurgicale”, așa cum crede ministrul interimar USR al Muncii, Dragoș Pîslaru, pentru că legea este fundamental greșită și trebuie să fie modificată în totalitate. „Această lege are erori majore de construcție. Toată lumea se întreabă de ce a ieșit așa ierarhia”, a declarat Costin, menționând că proiectul este profund viciat, din punct de vedere conceptual, iar după adoptarea acestei legi se vor pierde miliarde de euro. Acesta a mai spus că Legea este fundamental greșită și nu poate fi corectată, pentru că toate calculele salariale s-au făcut „din pix”, de către neprofesioniști.
„Instituțiile nu au furnizat date referitor la salarizare, iar cei care au calculat grila de salarizare nici măcar nu au știut care este baza de pornire, ce salarii sunt în fiecare familie ocupațională. Le-au scos «din burtă», după ce au luat ca referință doar niște date de la ANAF, dar acelea nu sunt relevante. În plus, anvelopa bugetară de cheltuială salarială suplimentară nu poate fi 8 miliarde de lei, ci de cel puțin 12 miliarde. Doar sporul de dirigenție, dacă se acordă în sistemul de educație, duce calculele cu mult peste cele actuale”, a mai explicat Dumitru Costin pentru Jurnalul.
Dacă Ilie Bolojan își va duce până la capăt acțiunea, cu încălcarea legii și a Constituției, va face mult mai mult rău României decât dacă ar renunța la banii din PNRR care deja sunt aproape pierduți, pentru că foarte multe proiecte care s-ar fi putut finanța cu aceste fonduri nu se pot finaliza la termen.
Una dintre cele mai grave erori care îi afectează pe profesori este schimbarea modului de calcul pentru indemnizația de dirigenție, care îi dezavantajează mai mult pe cei cu experiență profesională și cu vechime mai mare: nu se mai calculează ca procent din venitul total, ci din salariul de bază, fiind egală pentru toți și mai mică decât până acum, scăzând astfel toate veniturile cadrelor didactice care acceptă să facă și dirigenție.