Există o informație care ar fi trebuit să dinamiteze aceste alegeri prezidențiale și care nu a fost deloc speculată în ultimele zile ale campaniei electorale de unul dintre candidații care ar fi putut profita de ea. „Nucleara” sau „Lebăda Neagră”, așa cum sunt numite loviturile de campanie, nu a fost administrată de vreun adversar, ci de unul dintre cei mai feroce susținători ai candidatului vizat. Ludovic Orban, prim-ministru în funcție și susținător al candidatului Klaus Iohannis la Președinție, a devoalat motivul pentru care, în octombrie, a fost dat jos, prin moțiune de cenzură, guvernul PSD. Anume, pentru că PPE avea nevoie de încă un comisar european afiliat acestei organizații, pentru a nu fi în minoritate în Comisia Europeană.
Prezent la reuniunea congresul Partidului Popular European de a Zagreb, președintele PNL și prim-ministru în exercițiu al României, a precizat, în discursul său ținut în fața celor prezenți, că „președintele Iohannis e implicat și vreau să vă asigur că Klaus Iohannis va fi încă cinci ani președinte, iar PPE va avea încă cinci ani un președinte în România, un partener puternic și un lider care va sprijini PPE și proiectele sale”.
Însă mai departe, Orban arată și cum a sprijinit Iohannis această organizație. “Cetățenii europeni au votat pentru popularii europeni și au oferit o susținere în alegeri pentru PPE la nivel european. Am obținut majoritatea în Parlamentul European. Socialiștii au sperat că vor pune președintele Comisiei, chiar dacă nu au câștigat alegerile. Însă, în cele din urmă, PPE a reușit să-și impună președintele. Totuși, când am numărat comisarii, am descoperit o situație injustă. PPE nu avea majoritate în Comisia Europeană. Socialiștii aveau 10 comisari și popularii europeni aveau 9 comisari. Am decis în România să nu acceptăm această situație injustă, pentru că cetățenii au vrut să ofere majoritatea popularilor europeni. Așadar, am schimbat guvernul socialist cu unul popular european și am numit un comisar PPE din partea României, pe Adina Vălean. Este contribuția noastră modestă”, a afirmat, cu subiect și predicat, Ludovic Orban.
Titus Corlățean vorbește de trădare
Din acest discurs, se înțelege, practic, motivația lobby-ului puternic împotriva nominalizării Rovanei Plumb pentru portofoliul Comisiei de Transporturi, dar și boicotul față de candidatura lui Dan Nica. Pentru ca, pe data de 10 octombrie, cu doar câteva voturi în plus, să se reușească dărâmarea guvernul Dăncilă, iar pe 4 noiembrie instalarea Guvernului PNL, respectiv, așa cum spune chiar Ludovic Orban, al PPE.
Deși aceste afirmații au apărut chiar în campania electorală a turului al doilea al prezidențialelor, ele nu au fost amendate de PSD și nici de candidatul acestui partid. Abia vineri seară, când presa a observat gravitatea afirmațiilor, episodul a explodat în spațiul public. Sâmbătă, când deja era încheiată campania electorală, doi lideri PSD, Titus Corlățean și Viorica Dăncilă, au amendat, firav, acest comportament, pe Facebook. Însă Corlățean a luat decizia să acționeze, anunțând că Orban va fi convocat la Senat, pentru a da explicații. „Am decis să-l convocăm, săptămâna viitoare (săptămâna aceasta – n.red.), la Senat, pe Ludovic Orban, în urma declarațiilor sale scandaloase, care dezvăluie adevăratul motiv al schimbării, prin trădare, a guvernului PSD, în octombrie. Domnia sa va fi convocat pentru a da explicații detaliate în legătură cu operațiunea de partid, pe care a menționat-o în discursul său de la Zagreb. Din această mărturie, înțelegem că interesul principal al liderilor PPE, al celor de la Bruxelles și de la București, a fost să obțină o majoritate nelegitimă în Comisia Europeană”, precizează social-democratul.
Titus Corlățean mai arată că „aceste declarații șocante și scandaloase ne spun, de fapt, că a existat un blocaj deliberat la Bruxelles, din partea liderilor PPE din Parlament și din Comisia Europeană, precum și o acțiune a intereselor de putere ilegitimă din România, care, practic, a tranzacționat interesele de stat ale țării noastre în beneficiul unor interese de grup. (…) După declarațiile de la Zagreb, cred că ar fi pe deplin justificată cercetarea infracțiunii de înaltă trădare a intereselor României în beneficiul unui grup cu componentă internă și externă, comisă de Ludovic Orban. În concluzie, îl vom convoca pe premier la Senat, pentru a sta la dispoziția senatorilor și a ne oferi date relevante cu privire la această tranzacționare politică scandaloasă”, mai arată senatorul.
Conform articolului 394 Cod penal, trădarea este „fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o organizație externă ori cu agenți ai acesteia, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin (…) aservire față de o putere sau organizație străină”, și se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și cu interzicerea exercitării unor drepturi.
1996 – Întrebarea despre credința în Dumnezeu l-a făcut pe Iliescu să piardă alegerile
Declarația lui Ludovic Orban, de la Zagreb, reprezenta „muniția” de care avea nevoie candidatul PSD în campania electorală. „Glonțul” de argint nu a fost însă tras. Cu toate că, în aceeași campanie electorală, adversarii Vioricăi Dăncilă au încercat și ei să arunce pe piață o „Lebădă Neagră”, prin desecretizarea raportului MAI asupra evenimentelor din Piața Victoriei, din 10 august 2018. În lipsa dezbaterilor electorale, nimeni nu a reușit să dea „lovitura fatală” adversarului.
Începând cu anul 1996, campaniile electorale prezidențiale din România nu au fost deloc lipsite de astfel de lovituri. Evident, ele au fost administrate în maniere diferite, de la un scrutin la altul, cu o evoluție a atacurilor crescândă. În turul al doilea al campaniei electorale prezidențiale din 1996, când finala s-a jucat între Ion Iliescu și Emil Constantinescu, în timpul dezbaterii, acesta din urmă l-a întrebat pe Iliescu: „Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu? Mai de mult ați declarat că sunteți liber-cugetător. Ceea ce înseamnă ateu”. Ion Iliescu a încercat să argumenteze că el este botezat creștin-ortodox, însă Constantinescu a continuat: „Când ați mințit? Atunci sau acum?”. Rezultatul a fost acela că Ion Iliescu a pierdut alegerile prezidențiale.
2004 și „blestemul românilor să aleagă între doi comuniști”
Anul 2000 a fost unul fără confruntare în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, unde Ion Iliescu a câștigat, pentru că inclusiv cei care nu îl agreau l-au votat ca să nu fie ales Corneliu Vadim Tudor. În schimb, în confruntarea finală din anul 2004, dintre Adrian Năstase și Traian Băsescu, loviturile administrate au fost năprasnice. După ce pe piață au fost scoase celebrele „Stenograme din ședințele interne ale PSD”, în care se vorbea despre dosare penale și despre cine trebuie și cine nu trebuie să fie anchetat, sau grațierea și retragerea grațierii lui Miron Cozma, Traian Băsescu a afirmat că românii „sunt blestemați să aleagă un președinte dintre doi foști comuniști – Adrian Năstase și Traian Băsescu”. A mai fost folosită și o „cacealma” cu o hârtie pe care Traian Băsescu a vânturat-o, pe care ar fi scris ceva de o gravitate deosebită, însă despre al cărei conținut nu s-a aflat niciodată nimic. În cele din urmă, Adrian Năstase a pierdut alegerile.
Vizita la Vîntu, mai tare decât palma aplicată unui copil
Alegerile din 2009 au fost câștigate pe emoție, la un scor încă neelucidat complet. În plină campanie electorală dintre cele două tururi de scrutin, ziarul „Gardianul” și postul Realitatea TV au prezentat o filmare din timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2004, de la Ploiești, în care Traian Băsescu apare în timp ce îi trage un dos de palmă unui adolescent aflat lângă scena pe care fostul președite era urcat. Controversa era cât pe ce să-l coste pe Băsescu realegerea în funcția de președinte, el nereușind să anihileze această „bombă” nici chiar prin încercarea de a acredita ideea că filmul este un fals și că avem de-a face cu „pixelul albastru”.
În schimb, Băsescu a punctat decisiv în timpul dezbaterii cu contracandidatul său Mircea Geoană, în legătură cu vizita pe care acesta din urmă ar fi făcut-o, cu o seară înainte, acasă la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Iar lucrurile au fost speculate pe fondul arestării, la Jakarta, a fostului director FNI Nicolae Popa. Rezultatul, Traian Băsescu a câștigat un al doilea mandat la Palatul Cotroceni.
2014 – Emoția votului din diaspora
Alegerile prezidențiale din anul 2014 erau ca și câștigate de liderul PSD de la acel moment, Victor Ponta, care a condus detașat clasamentul după primul tur de scrutin. Însă campania pentru al doilea tur de scrutin s-a construit pe o emoție legată de „votul românilor din diaspora”, care, la primul tur, ar fi întâmpinat dificultăți de a reuși să voteze.
Speculată la maximum această situație și propagată pe rețelele de socializare, emoția a condus la răsturnarea ierarhiei. Klaus Iohannis a câștigat alegerile, cu peste un milion de voturi în fața lui Victor Ponta.