Prețurile cu amănuntul la alimente sunt departe de a reflecta creșterea prețurilor mărfurilor alimentare observată în ultimele 18 luni. Producătorii de alimente și băuturi din zona euro și-au majorat deja prețurile, în medie, cu 14% de la începutul anului 2021, cele mai mari creșteri de preț fiind la produsele obișnuite, inclusiv uleiuri și grăsimi (+53%), făină (+28%) și paste (+19%). În schimb, prețurile cu amănuntul la alimente s-au ajustat doar cu 6%, adică nici măcar jumătate din costurile majorate ale producătorilor de alimente nu au fost transferate de retaileri în prețul final. Dar episoadele trecute de inflație alimentară ridicată arată că prețurile cu amănuntul sunt ajustate la prețurile de producător cu un anumit decalaj. „Inflația ridicată și scăderea volumului vânzărilor de alimente în magazine post-pandemie vor pune presiune asupra profitabilității comercianților europeni de produse alimentare, dar anticipăm, în general, transferuri mari la prețurile de consum”, ne-au informat specialiștii de la Allianz Trade. Analiștii estimează că retailerii au transferat echivalentul a 75% din creșterile trecute ale prețurilor de producție asupra consumatorilor, calculând că inflația alimentelor ar costa consumatorul european 243 de euro în plus pentru același coș de produse alimentare comparativ cu 2021, cu estimări cuprinse între 200 și 250 de euro în cele mai mari patru piețe de consum din Europa.
Contextul invaziei Ucrainei de către Rusia
Venind peste o creștere generală a costului vieții (combustibil, electricitate, chirii, mâncare etc.), este probabil ca această creștere a prețurilor la alimente să readucă în discuție dezbateri cu privire la posibilele metode de asistență socială pentru a ușura povara celor mai vulnerabile gospodării. Creșterea cererii, costurile mai mari ale elementelor de bază (îngrășăminte, electricitate, tarife de transport) și anii de randamente mai scăzute au determinat creșterea prețurilor alimentelor agricole cu 30,8% în anul 2021, ducând indicele la un nivel atins ultima dată în 2012. Deoarece creșterea prețurilor a accelerat semnificativ în a doua jumătate a anului 2021, consumatorii europeni au resimțit doar parțial criza în 2021, prețurile pentru producătorii de alimente fiind în creștere cu 3,1%, iar prețurile pentru consumatori au crescut cu 1,7% față de anul 2020. Chiar dacă producătorii de alimente și retailerii se așteptau la o nouă creștere a prețurilor alimentelor la începutul anului 2022, invazia Ucrainei de către Rusia a făcut ca temerile față de o inflație alimentară mai mare să crească, având în vedere importanța acestor țări pe piețele de mărfuri agricole. Cum prețurile produselor agricole ar urma să se majoreze cu încă 22,9% în 2022, consumatorii europeni ar trebui să se pregătească pentru o creștere fără precedent a prețurilor cu amănuntul la alimente.
Tensiuni dinainte de conflictul militar
Mai exact? „Analizând prețurile producătorilor de alimente și prețurile de vânzare cu amănuntul din ultimii 10 ani, observăm că cei doi indici au urmat traiectorii similare în țările din zona euro, ceea ce sugerează că prețurile de producător mai ridicate sunt urmate de o creștere echivalentă a prețurilor cu amănuntul pe termen lung. Pe termen scurt însă, există un decalaj între creșterea prețurilor de producător și cele de vânzare cu amănuntul - în mare parte datorită stocurilor și a contractelor precedente dintre producători și retaileri”, ne-au explicat specialiștii de la Allianz Trade. În continuare: „Dacă trecem de la privirea de ansamblu la una la nivel de produs, se poate observa o diferență substanțială între alimentele de bază. Deloc surprinzător, prețurile de producător au crescut cel mai mult la categoriile în care Rusia și Ucraina dețin cote importante pe piețele internaționale, cum ar fi uleiurile și grăsimile (+53%), produsele făinoase (+28%) și pastele (+19%). Pe anumite categorii de produse perturbarea a fost atât de puternică încât au apărut lipsurile (de obicei la uleiul de floarea soarelui) și a dus la creșterea prețului înlocuitorilor (uleiul de măsline). Amplitudinea creșterii la alte categorii reprezintă un semn clar că tensiunile prețurilor au început cu mult înainte de acest conflict, luând în considerare o creștere generală a costurilor de producție”.
Plafonarea prețurilor, la începutul anului 2023
Mai mult: „Creșterea veniturilor a fost pozitivă și în mare măsură determinată de prețurile de vânzare mai mari, cu creșteri anuale de aproape 10%. Companiile au menționat, de asemenea, că prețurile actuale nu reflectă încă impactul războiului din Ucraina și că inflația nu provine doar din cererea mai mare de alimente, ci și ca urmare a creșterii costurilor de transport, a noilor costuri legate de forța de muncă și de activitățile relaționate cu ambalarea etc. „Ritmul exact în care prețurile de vânzare cu amănuntul la alimente se vor alinia rămâne incert, având în vedere volatilitatea contextului actual - mai opinează reprezentanții Allianz Trade”. Analiștii preconizează că după episoadele trecute de inflație și mediul actual de piață, prețurile cu amănuntul la alimente ar reflecta minim 75% din creșterea actuală a prețurilor la producătorii de alimente, trimițând inflația alimentară în Europa și toate țările europene importante ușor sub sau peste pragul de 10% pentru 2022. Potrivit prognozei Băncii Mondiale pentru prețurile mărfurilor agricole, prețurile cu amănuntul la alimente se vor plafona sau vor începe să scadă la începutul anului 2023. Doamne ajută!
Români, fiți pregătiți să plătiți mai mult pentru coșul de cumpărături!
Gospodăriile europene alocă între 12% și 25% din cheltuielile de consum pentru alimente și băuturi, cea mai mare pondere fiind în rândul țărilor cu venituri mai mici. Pentru o categorie, prețurile mai mari la alimente ar putea să afecteze doar capacitatea de a economisi; pentru alții, ar putea să le afecteze capacitatea de a-și satisface nevoile vitale. Și în cazul României creșterile de prețuri din amonte către beneficiarul final nu s-au transferat încă integral. Deși inflația produselor alimentare a depășit 14,5% în iunie 2022 versus iunie 2021, aceasta se află la puțin peste 80% din creșterea prețurilor produselor nealimentare, existând încă potențial de creștere. Explicații suplimentare?
Puterea marilor lanțuri de magazine
„Dintre cauzele acestei evoluții mai lente am putea considera impactul produselor agricole, însă acesta ar trebui să se facă simțit mai mult în lunile iulie-august. De asemenea, puterea marilor lanțuri de magazine în comerțul cu amănuntul rămâne covârșitoare, având capacitatea de a influența intensitatea ajustărilor de preț până la un anumit punct. Seceta și perturbările, întârzierile din lanțurile de aprovizionare de data aceasta chiar pe canalul de transport cu cereale vor continua să pună presiune asupra prețurilor produselor alimentare. În acest context, pentru companiile din domeniu ne așteptăm la cifre de afaceri mai mari sub impulsul inflației (nu al volumelor) și la profituri în scădere în încercarea de a menține volumele tranzacționate”, a comentat Mihai Chipirliu, CFA - Risk Director la Allianz Trade.
Tendințe pe piața alimentelor
Ultimele comentarii ale economiștilor de la Allianz Trade: „Fața comerțului cu amănuntul s-a schimbat considerabil în ultimii ani. În plus, creșterea inflației de acum are loc într-un moment foarte special pentru industrie, deoarece Europa încheie doi ani de pandemie. În comparație cu perioadele trecute de inflație ridicată, anticipăm că retailerii vor transfera mai mult din creșterea prețurilor asupra consumatorilor. În primul rând, intenția retailerilor de a menține volumele de vânzări cu prețuri mai mici pare mai puțin pronunțată decât în trecut. Vânzările cu amănuntul de produse alimentare au fost cu 10% mai mari decât în 2019 în primul trimestru din 2022, iar profiturile au fost foarte mari în ultimii doi ani”.
Miza pe calitate
Apoi? „În al doilea rând, majoritatea comercianților de alimente sunt mai orientați spre valoare acum decât au fost în trecut. Mulți oferă o gamă largă de produse cu valoare adăugată mai mare, dar una care să corespundă aspirațiilor unei părți a clienților lor (mai multe produse locale, organice, cu o nutriție ridicată etc.). Și, nu în ultimul rând, investițiile în tehnologie au ajutat considerabil retailerii să adopte strategii de prețuri dinamice. Obiectivul însă este cel puțin dublu: menținerea fidelității consumatorilor prin oferirea unor prețuri competitive acolo unde contează cel mai mult pentru ei și evitarea diluării vânzărilor și profitului prin promoții generale”.
„Prețurile cu amănuntul la alimente ar putea crește cu peste 10% în 2022”, analiști Allianz TradePotrivit prognozei Băncii Mondiale pentru prețurile mărfurilor agricole, prețurile cu amănuntul la alimente se vor plafona sau vor începe să scadă la începutul anului 2023.
Inflația alimentelor ar costa consumatorul european 243 de euro în plus pentru același coș de produse alimentare comparativ cu 2021
Comportamentul comun în rândul consumatorilor pe fondul creșterii rapide a prețurilor este cunoscut sub denumirea de downtrading, adică satisfacerea unor nevoi similare prin favorizarea înlocuitorilor mai ieftini sau a produselor concurente