Camera Reprezentanţilor a aprobat joi o rezoluţie care stabileşte următorii paşi ai procedurii de impeachment (punere sub acuzare şi destituire) declanşate împotriva preşedintelui Donald Trump, care a denunţat imediat „cea mai mare vânătoare de vrăjitoare din istoria americană”, relatează AFP şi Reuters.
Rezoluţia a fost adoptată cu 232 de voturi pentru şi 196 împotrivă în Camera Reprezentanţilor, unde democraţii deţin majoritatea. Acest vot deschide o nouă etapă publică în investigaţia prin care democraţii încearcă să demonstreze că Donald Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a-l compromite pe vicepreşedintele democrat Joe Biden, cel mai probabil contracandidat al său la alegerile prezidenţiale de anul viitor.
„Astăzi, Camera (Reprezentanţilor) avansează şi mai mult stabilind procedurile pentru audierile publice”, a declarat preşedinta democrată a acestei camere a Congresului, Nancy Pelosi. „Este în joc democraţia noastră”, a motivat ea demersul.
În replică, Donald Trump susţine că nu a greşit cu nimic în exercitarea atribuţiilor şi se consideră vizat de o „lovitură de stat”.
Este „cea mai mare vânătoare de vrăjitoare din istoria americană”, a scris el pe Twitter, joi, imediat după votul din Camera Reprezentanţilor. „Este injust, anticonstituţional şi fundamental anti-american”, notează şi Casa Albă într-un comunicat.
Nancy Pelosi a iniţiat pe 24 septembrie procedura de destituire a preşedintelui Trump, democraţii acuzându-l pe acesta că a abuzat de atribuţiile sale în scop personal, prin solicitarea adresată preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, într-o discuţie telefonică în luna iulie, să acţioneze în privinţa unei anchete care l-a vizat pe fiul lui Joe Biden, Hunter Biden.
Acesta din urmă a lucrat, începând din 2014, pentru o companie ucraineană din sectorul gazelor. Respectiva companie ucraineană a fost ţinta unei anchete conduse de un procuror a cărui demitere a fost cerută atunci Kievului de către Joe Biden pe motivul slabelor rezultate ale acelui procuror în lupta împotriva corupţiei. Dar Trump crede că motivul real al acestei cereri a fost de fapt investigaţia condusă de procurorul ucrainean împotriva fiului vicepreşedintelui Joe Biden.
În ancheta aflată în derulare au fost audiaţi în comitete ale Camerei Reprezentanţilor mai mulţi diplomaţi şi consilieri de la Casa Albă. Unii au vorbit despre eforturile depuse luni la rând de apropiaţi ai preşedintelui, inclusiv avocatul său personal Rudy Giuliani, pentru a convinge Kievul să ofere informaţii stânjenitoare despre Joe Biden. De pildă, un consilier al Casei Albe specializat în probleme ruseşti, Tim Morrison, ar fi evocat joi presiuni exercitate de Trump asupra Ucrainei prin condiţionarea unui important ajutor militar. Morrison a demisionat cu o zi înaintea audierii.
Trump şi anturajul său au criticat vehement secretul acestor audieri. Ei au invocat şi încălcarea drepturilor preşedintelui de a se apăra, precum şi faptul că procedura avansează în lipsa unui vot.
Prin urmare, rezoluţia adoptată joi are în vedere să-i priveze pe Trump şi pe apropiaţii săi de astfel de argumente în apărarea lor.
În plus faţă de organizarea audierilor publice, rezoluţia îi autorizează pe republicani să convoace proprii martori, în timpul investigaţiei supervizate de comisia pentru informaţii din Camera Reprezentanţilor.
Textul mai prevede şi transferul probelor către comisia judiciară, care va fi însărcinată cu redactarea articolelor pentru punerea lui Trump sub acuzare. În acest stadiu, „participarea preşedintelui şi a avocaţilor săi va fi autorizată”, se precizează în textul votat. Apărarea lui Trump va putea astfel solicita noi audieri, documente, contra-interogatorii şi să prezinte obiecţii. Totuşi, dacă Trump refuză solicitările Congresului privind ancheta împotriva sa, cererile sale vor putea fi respinse.