Prin Cartea Electronică de Identitate se doreşte întărirea elementelor de identitate ale documentului, în contextul în care în ultima perioadă s-a înregistrat o incidenţă mare a furtului de identitate, a declarat, luni, ministrul de Interne, Carmen Dan.
"Ne-am dorit ca prin acest act de identitate propus să întărim elementele de siguranţă (...). Sunt date statistice care conduc în ultima vreme la o incidenţă mare a furtului de identitate. (...) Aproximativ 100 de Cărţi de Identitate descoperite la frontieră în 2016 şi 391 de cazuri în legătură cu falsul privind identitate documentate de Poliţia Română, în 2016. Noi considerăm că, într-adevăr, există o incidenţă din acest punct de vedere", a spus Carmen Dan, într-o conferinţă de presă la sediul MAI.
Ea a susţinut că implementarea CEI va contribui la dezvoltarea conceptului de administraţie electronică, subliniind în acelaşi timp că deţinătorii unui astfel de document nu pot fi urmăriţi pe baza cipului.
"Acest cip poate dialoga doar cu un echipament destinat citirii sale. Cipul este pasiv, acesta emite doar atunci când este alimentat printr-un câmp electromagnetic produs de cititor", a precizat ministrul de Interne, adăugând că proiectul de lege se doreşte a fi un act normativ în favoarea cetăţenilor, pentru reducerea birocraţiei şi accesul facil la serviciile publice.
Referindu-se la preţul CEI, Carmen Dan a explicat că Imprimeria naţională va fi cea care va stabili contravaloarea. Totodată, ea a arătat că se intenţionează ca opţional cartea de identitate simplă sau CEI să se poată elibera şi pentru copii înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi. În context, ea a precizat că pentru copiii care nu au încă 12 ani împliniţi, nu se va solicita amprentarea.
Directorul adjunct al Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei, Anca Berbecariu, a precizat că nu se va impune niciunui cetăţean amprentarea pentru eliberarea cărţii electronice, documentul putând fi cu sau fără amprentele.
"În momentul în care se vor elibera primele astfel de documente, pentru următorul act de identitate nu vor mai fi prezentate toate documentele cerute până acum (...), în situaţia în care cetăţeanul nu-şi va schimba datele de stare civilă de la eliberarea anterioară la momentul respectiv", a mai spus Berbecariu.
Directorul adjunct al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Răzvan-Iulian Jiga, a susţinut că noile documente vor avea mai multe niveluri de siguranţă şi vor putea fi folosite asemenea unui card bancar.
"Accesarea datelor de pe cardul electronic de identitate se va face prin intermediul unui pin, care ar trebui să fie cunoscut de deţinător. (...) Practic, numai deţinătorul acelui card va putea să-l folosească, respectiv instituţiile competente, cele din zona Ministerului de Interne şi alte autorităţi care au competenţă de utilizare a acelui card şi de a accesa acele date. Pe de altă parte, cip-ul respectiv, care va fi unul standardizat, (...) va fi şi un document de călătorie. (...) Va avea foarte multe niveluri de securitate, care vor fi implementate integral în cadrul acestui proiect", a mai spus Jiga.
Ministerul de Interne a supus dezbaterii publice un proiect de lege privind cartea electronică de identitate (CEI), care va permite autentificarea online pentru a beneficia de diverse servicii electronice şi ar asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care şi-ar înceta valabilitatea.
''Prin proiect se propune modificarea conceptului anterior privind conţinutul de date al cărţii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informaţiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, 'funcţionalitatea' de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris în cip. Cardul naţional de sănătate îşi încetează valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate'', se arată în document. www.agerpres.ro