Jurnalul Naţional îţi aduce miercuri, 27 septembrie, cartea "Jocuri de noroc, cazinouri şi case de pariuri bucureştene", din seria "Secretele Bucureştilor", de Dan-Silviu Boerescu. E practic istoria jocurilor de noroc din România, de la arşice şi babaroase, la poker, păcănele şi pariurile din zilele noastre.
Unul dintre marii jucători de poker din istoria României avea sânge albastru. În vremea lui Carol al II-lea, în jurul acestuia funcționa o grupare de interese denumită de către contemporani Camarila Regală, formată din industriași potenți, mari oameni de afaceri care aveau legătură cu statul, oameni politici veroși și alte personaje mai mult sau mai puțin oculte. Gruparea făcea lobby la nivel înalt, obținea importante contracte publice și era patronată de Duduia (omnipotenta amantă a suveranului român, Elena Lupescu). Membrii Camarilei își asigurau voința regelui, făcându-i periodic acestuia cadouri consistente. Pentru asta, Camarila avea reguli nescrise. „În afara darurilor periodice (aur, decoraţii, bani, acţiuni, obiecte de valoare), o metodă de a face bani erau jocurile de pocker, la care convivii regelui pierdeau întotdeauna, iar Marinescu rar lipsea”. În Însemnări zilnice, regele Carol al II-lea menţionează adeseori partidele de poker cu prefectul poliţiei: „La joc cu Gavrilă [Marinescu], Max [Auschnitt] şi Ernest Urdăreanu” (21 martie 1937), „cu Duduia, Gavrilă şi Urdăreanu” (25 martie), „cu Gavrilă şi cu generalul Nicu M. Condiescu”.
Cu ceva vreme în urmă, Carol I înființase Loteria Română, primele extrageri publice fiind efectuate în biserici. Iar cazinourile, înfiinţate în 1626 la Veneţia, au ajuns la noi în secolul al XIX-lea, când sălile de joc au fost certificate juridic în Codul Callimachi. Au funcţionat sub controlul strict al statului şi în perioada comunistă, însă explozia cazinourilor a avut loc după anul 1992, cînd au apărut investitorii străini. Vârful a fost atins între anii 1995 şi 1997, când s-au eliberat 10.000 de licenţe pentru jocuri de noroc. În anul 1997, în ţara noastră funcţionau 57 de cazinouri, dintre care 17 erau în Bucureşti. Raportat la numărul de locuitori, Bucureştii erau, atunci, al treilea oraş al jocurilor de noroc, după Las Vegas şi Monte Carlo.
Decorul vremurilor s-a schimbat de-a lungul timpului, însă patima pentru jocurile de noroc a rămas aceeași. De la oameni de afaceri și politicieni la interlopi și fotbaliști de top, multe celebrități autohtone fac praf sume uriașe în clădirile impozante ale cazinourilor din București, în sălile micuțe din cartiere sau chiar acasă, în fața laptopului, jucând online. Printre cei mai cunoscuţi jucători de poker este regizorul şi producătorul de filme Dan Chișu, care are statut de semiprofesionist şi care a câştigat câteva sute de mii de euro în turnee. Avem chiar şi un campion, unul dintre cei mai mari jucători ai lumii, româno-canadianul Daniel Negreanu. Câştigurile sale sunt estimate la circa zece milioane de euro!
De ce Victor Pițurcă este pe lista neagră a cazinourilor
Fostul antrenor al naţionalei de fotbal, Victor Piţurcă, este un împătimit al jocurilor de noroc. Pe lângă faptul că a fost trimis câteva luni la închisoare pe vremea comuniştilor pentru că a jucat barbut, Piţi a mai fost protagonistul unui episod controversat. El a fost acuzat în 2002 că a folosit într-un cazino un pachet de ţigări fals, care era în fapt un dispozitiv video cu care putea urmări cărţile dealerului. Camera din pachet trimitea un semnal video undeva în afara casinoului, iar de acolo cineva îi spunea lui Piţurcă într-o cască dacă e cazul să pluseze sau să spună pas. "Ce a făcut Piţurcă la cazinou n-a făcut nimeni în ţara asta, e dat naibii! A pus o cameră de filmat într-un pachet de ţigări. Ca în James Bond! Eu n-am avut tupeu s-o fac, a făcut-o el. Până la urmă şi-au dat seama, mergea la cărţi imposibile. Juca contra jocului de până atunci, s-au prins că e ceva în neregulă”, a spus Gigi Becali la acea vreme.
Gaseşti multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu "Jocuri de noroc, cazinouri și case de pariuri bucureștene”, din colecția „Secretele Bucureștilor”, editată de Integral şi distribuită de mâine cu ziarul Jurnalul Naţional.