Folclorul local din zona Cetății Deva a păstrat foarte multe legende legate de acest loc istoric. Multe povești cu zâne, balauri și alte personaje fantastice, dar și despre niște tuneluri subterane care ar duce spre Castelul Corvinilor, din Hunedoara. Una dintre legende spune că un pietrar pe nume Kelemen a-ncercat să construiască Cetatea Devei împreună cu alţi 12 meşteri, însă absolut tot ce construia ziua se dărâma noaptea – legenda având aceeași temă ca bine-cunoscuta legendă a Meșterului Manole. Și restul legendei este aproape la fel: jertfa primei soţii care le aduce mâncarea în ziua următoare, dar nu prin zidire, ci prin alt ritual, urmând ca cenuşa ei să fie amestecată cu tencuiala. Soţia lui Kelemen, numită tot Ana, a fost sacrificată, și doar astfel au putut construi cetatea.
Unele locuri nu-și schimbă niciodată destinația inițială, ci doar forma. Așa este și Cetatea Devei, atestată documentar din anul 1269, dar care s-a ridicat pe locul unei așezări dacice de tip „oppidum”, menționată documentar drept „Castrum Deva”. Astăzi, monument istoric renovat și redat circuitului turistic, este un punct important de atracție, ce impresionează atât prin forma sa unică, circulară, cât și prin poziția care oferă imaginea panoramică a împrejurimilor, din vârf de stâncă. Cetatea Devei a fost construită la mijlocul secolului XIII, pe Dealul Cetății. Zidurile admirabile, reabilitate recent, au fost asediate adesea de țărănimea iobagă, cel mai cunoscut atac fiind atestat documentar în anul 1784 în timpul răscoalei conduse de Horia, Cloșca și Crișan. Poate nu întâmplător li s-a dat zidurilor forma circulară, pentru că este construită pe un con vulcanic. Cetatea a fost ridicată la altitudinea de 378 de metri, în locul în care Mureşul formează un defileu între Munţii Apuseni şi Munţii Poiana Ruscă, pe Dealul Cetăţii din municipiul Deva. Inițial a avut rol de apărare împotriva tătarilor și a altor invadatori. A fost refugiu pentru nobili în fața răscoalelor țărănești, reședință nobiliară, închisoare și garnizoană şi a asigurat protecția călătorilor și a comercianților care circulau în lungul Văii Mureșului.
Istoria zbuciumată a locurilor
Așezată la marginea orașului Deva, cetatea atrage acum la fel de mulți vizitatori precum celebrul Castel al Huniazilor, situat la doar 20 de kilometri depărtare, la Hunedoara. Dar la sfârșitul secolului al XIII-lea, Cetatea Devei a fost lăsată în părăsire, până în 1817, când a fost restaurată de împăratul Francisc I. În timpul revoluției de la 1848, Cetatea a adăpostit o garnizoană de soldați austrieci și a fost distrusă în urma exploziei depozitului de muniții. Astăzi este una dintre cele mai importante fortificaţii medievale din Transilvania, atât din punct de vedere istoric, dar și ca atracție turistică. Complexul Cetății este spectaculos, incluzând edificiul central de pe culmea dealului și din trei incinte prevăzute cu porți și întărite cu turnuri de apărare și contraforturi. Nu era o cetate oarecare, ci a fost mult timp cea mai puternică cetate a Transilvaniei. Cercetările arheologice arată că zona care astăzi este cunoscută drept Dealul Cetăţii a fost locuită permanent, începând din epoca neolitică. Aici au fost descoperite terasele care atestă cultura Coţofeni, specifică triburilor de războinici şi crescătorilor de animale din epoca bronzului.
Atestări documentare și estimări ale istoricilor
Se presupune că cetatea a fost întemeiată de regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235–1270), tatăl lui Ştefan al V-lea, ca răspuns la distrugerile provocate de migratorii tătari în anul 1241, pentru a putea împiedica alte atacuri. Prima atestare documentară a cetății apare în scrisoarea lui Ştefan al V-lea, „regele cel tânăr” (1270–1272), prin care acesta îl răsplătea pe unul dintre credincioşii săi pentru actele de vitejie. A doua etapă a construcției este datată în epoca huniazilor, la mijlocul secolului al XV-lea, când s-a adăugat corpul de clădiri din preajma turnului de vest, s-au amplasat la exterior trei contraforturi și s-a construit corpul de clădiri de pe aripa de nord. Apoi, regele Vladislav I (1440–1444) i-a dăruit cetatea lui Iancu de Hunedoara, astfel rămânând în posesia Corvineştilor până la începutul secolului al XVI-lea. Din anul 1453, Iancu de Hunedoara a transformat-o în castel nobiliar, Deva ajungând astfel printre cele mai puternice cetăți ale Transilvaniei.
Circuite în Țara Hațegului, pe urmele istoriei milenare
Țara Hațegului este un tărâm de basm, unde istoria și legendele se îmbină cu monumentele naturii. Este una dintre destinațiile turistice sigure, în această perioadă. Excursiile individuale sau în familie, dar și cele organizate pentru grupuri restrânse se pot face aici, departe de aglomerație. În afară de Cetatea Devei și Castelul Huniazilor, acest ținut mai oferă vizitatorului multe alte locuri de popas, precum ruinele cetăților dace și romane - Sarmisegetuza Regia și Sarmisegetuza Ulpia Traiana -, biserici fortificate cu forme unice și multe povești medievale autentice. Circuitele turistice care leagă Cetatea Deva de celelalte obiective turistice ale Țării Hațegului se pot face individual, dar și în grupuri organizate, prin agenții de turism specializate în astfel de excursii. De la Cetatea Deva, la Castelul Huniazilor se poate merge către două dintre bisericile medievale unice în lume, din punct de vedere arhitectural, la Densuş şi Rotonda, de la Geoagiu. O organizare ideală a timpului presupune cel puțin patru zile de excursie, pentru a se putea vizita monumentele fără grabă. Există posibilitatea de a cumpăra un astfel de pachet turistic, ce include transportul cu autocarul și cazarea în două sau trei localități, din care se pleacă spre obiectivele turistice.
Castele și mănăstiri celebre
Cetatea Colț este una dintre atracțiile Țării Hațegului. În satul Suseni, pe DJ 686, la intrarea pe Valea Râușorului, pot fi admirate ruinele acestei fortificații medievale despre care se presupune că ar fi sursa de inspirație a lui Jules Vernes pentru romanul „Castelul din Carpați”. Un circuit al fortificațiilor medievale include și Castelul Kendeffy, la marginea orașului Hațeg, pe DN 66. Castelul a fost construit în anul 1782, de familia nobiliară Kendeffy, și este considerat unul dintre cele mai frumoase din România, deși este puțin cunoscut. De asemenea, Mănăstirea Prislop este astăzi unul dintre principalele puncte de atracție din această zonă. Credincioșii ortodocși au început să o viziteze, în număr foarte mare, pentru a se ruga la mormântul lui Arsenie Boca. Mănăstirea se află la numai 16 kilometri distanță de Hațeg, într-o poieniță înconjurată de dealuri, fiind ctitorită în a doua parte a secolului al XIV-lea. Părintele Arsenie Boca a fost starețul mănăstirii, pentru o perioadă, fiind apoi înmormântat aici. Un circuit al lăcașurilor de cult din Țara Hațegului nu trebuie să omită Biserica Densuș, una dintre cele mai ciudate construcții din România, nu doar ca formă, dar și din punct de vedere al pietrelor folosite. Se presupune că biserica ar fi fost construită chiar din ruinele cetății Sarmisegetuza Ulpia Traiana – care se află foarte aproape. Este una dintre cele mai vechi biserici din România, datând se pare din secolele XII-XIII, ridicată pe ruinele unei construcții din secolul al IV-lea d.Hr.
Grupurile care pleacă din București aleg, de obicei, traseul spre Sibiu, unde se poate face o oprire, nu doar pentru pauză, ci și pentru a vizita orașul. O altă oprire se poate face, apoi, la Deva, unde se poate vizita cetatea, dar și Muzeul de dacologie. Agențiile care organizează astfel de excursii aleg locurile de cazare pe acest traseu, în prima noapte, astfel încât să se poată pleca a doua zi mai departe, fără a pierde timp prețios. În funcție de posibilitățile organizatorului de a negocia cu hotelierii și cu proprietarii de pensiuni, se pot obține prețuri mici pentru condiții excelente de cazare, astfel încât excursiile în grupuri mari sunt, de multe ori, mult mai avantajoase decât cele făcute pe cont propriu, atât din perspectiva raportului calitate/preț, cât și din cea a programului inclus în pachet.
O variantă de circuit în această zonă include Timișoara și Castelul Corvinilor, de la Hunedoara, în ziua a doua a excursiei, iar în cea de-a treia zi, vizita la cele mai vechi biserici de piatră din zona Hațegului, respectiv biserica de la Denuș și Rotonda, de la Geoagiu.
În Țara Hațegului se poate vizita Rezervația de zimbri Slivuț și Valea Dinozaurilor - o potecă tematică pe traseul Sânpetru – Ohaba Sibișel – Nucșoara, reprezentând traseul pe care au fost descoperite primele fosile de dinozaur.