Ministerul Justiției pune în dezbatere publică proiectul de lege pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, iar Cătălin Predoiu a prezentat, într-o conferință de presă, cum vor fi investigate infracțiunile care până acum intrau în competența Secției, precum și calendarul procedural propus.
„Pentru investigarea infracțiunilor care până acum erau în competența Secției, am folosit un model inspirat din modul de funcționare al Parchetului European. Adică un număr de 12 procurori în centru, la București și un număr de 30 de procurori răspândiți în țară. Către 2 procurori de fiecare curte de appel, în total, 42 de procurori care vor investiga infracțiunile care până acum erau în competența Secției. Acești procurori sunt anume desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Cei 12 procurori din București vor fi selectați și anume desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin plenul Consiliului, din cadrul Secției de Urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General. Cei 30 de procurori din curțile de apel, câte 2 procurori de fiecare curte de appel, vor fi selectați și anume desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel.
Procurorii din Parchetul General vor fi propuși plenului de către procurorul general, respectiv procurorii de la parchetele curților de apel vor fi propuși plenului CSM de către prim-procurorii de la parchetele curților de apel.
Competența este partajată între cele 2 nivele, respectiv procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică, potrivit articolului 3 din lege, vor desfășura urmărirea penală în cadrul infracțiunilor săvârșite de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de appel, respectiv de către procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe. De asemenea, de judecătorii de la curțile de apel și curtea militară de apel, precum și, cum spuneam procurorii de la Parchetul Curții militare de apel”, a spus Predoiu.
În competența procurorilor de la curțile de apel vor fi infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe.
Procurorii care vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii vor avea o vechime de 15 ani - cei de la Secția de urmărire penală și criminalistică, respectiv 12 ani, cei de la parchetele curților de apel.
„Vor trebui să aibă calificativul foarte bine la ultimele 2 evaluări profesionale și să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani, o conduită morală ireproșabilă și o experiență profesională semnificativă, în principal în investigarea infracțiunilor de corupție și cele asimilate acestora a infracțiunilor de crimă organizată și terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracțiuni, deci o experiență profesională notabilă”, a mai spus ministrul Justiției
În cazul în care acești procurori nu își mai pot desfășura activitatea din motive întemeiate, la cererea lor sau pentru cauză de ineficiență, procurorii care i-au propus, respectiv procurorul general și procurorii de la parchetele curților de apel vor propune plenului CSM retragerea acestei calități, iar plenul CSM va decide în consecință.
„În ceea ce privește situația dosarelor existente, ele vor fi transmise de către Parchetul de General în 30 de zile la parchetele competente, potrivit acestei legi, iar procesul de selectare și desemnare se va face în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, a explicat Cătălin Predoiu.
Predoiu a precizat că în redactarea proiectului de desființare a SIIJ s-a urmărit îndeplinirea avizelor Comisiei de la Veneția nr. 1.036 din 2021, 924 din 2018, 950 din 2019. De asemenea, s-a avut în vedere decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 iunie 2021.
Calendarul propus este ca proiectul să stea în dezbatere publică până la data de 31 ianuarie, apoi, după revederea propunerilor, proiectul va primi o formă finală și va fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz, conform legi. După obtinerea avizului, proiectul va fi înaintat guvernului, scopul propus de Predoiu fiind încadrarea cu această procedură într-un termen care să permită Parlamentului să adopte proiectul de lege în termenul stabilit în programul de guvernare, respectiv 31 martie 2022.