Documentul nu face nici cea mai mică referire la modul în care a acționat, în vara anului 2019, prima echipă de anchetatori și nici nu vine cu răspunsuri clare în legătură cu modul în care a fost tratat dosarul dispariției Luizei Melencu. Telefoanele victimelor, despre care se menționează că au fost aruncate, de pe geamul mașinii lui Dincă, direct pe drum, nu au fost găsite nici după trei ani. Anchetatorii și experții nu au reușit să preleveze ADN-ul Luizei de pe oasele arse, aruncate în liziera de lângă Stațiunea Experimentală Caracal. Iar ancheta procurorilor DIICOT a costat 750.000 de lei, sumă pe care Gheorghe Dincă trebuie să o achite, cu titlu de cheltuieli de judecată. Familiile victimelor au primit dreptul de a fi despăgubite moral cu suma totală de 610.000 de euro.
Primul aspect care sare, efectiv, în ochi, citind încheierea Tribunalului Olt, prin care Gheorghe Dincă, „măcelarul din Caracal”, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare este faptul că, atât în ceea ce privește prezentarea rechizitoriului, cât și în ceea ce privește cercetarea judecătorească efectuată în cauză, nu se face nici cea mai mică referire la „bâlbele” primei echipe de anchetatori sosite la poarta lui Dincă, nici la faptul că au așteptat toată noaptea, până a doua zi, pentru a intra în imobilul în care existau date aproape certe că se afla Alexandra Măceșanu, adolescenta de 15 ani pe acesta a răpit-o, violat-o și ucis-o în luna iulie a anului 2019.
Nu există, de asemenea, referiri la anchetele disciplinare ale CSM, despre ancheta penală a SIIJ cu privire la modul în care Procuratura și Poliția din Caracal au procedat atât în ziua în care Alexandra a reușit să apeleze 112, cât și cu privire la modul în care au instrumentat speța dispariției Luizei Melencu, din luna aprilie a anului 2019. Aceste detalii pur și simplu nu există între cele aproape 70 de file ale motivării instanței din Olt.
Documentul se rezumă doar la fraza conform căreia „abia în seara zilei de 25.07.2019, în jurul orelor 23.00 - 24.00, lucrătorii din cadrul DOS au spus că au stabilit un număr de apel care la data de 02.05.2019 existase un apel între numărul de apel de pe care a sunat victima și numărul de abonament deținut de inculpatul Dincă Gheorghe”. Atât și nimic mai mult. Documentul conține detalii despre cele descoperite la percheziția domiciliară, însă niciun moment despre acționarea cu întârziere fatală pentru Alexandra Măceșanu.
Telefoanele, aruncate din mașină direct pe drum, nu au fost recuperate
Alte amănunte la fel de subțire tratate de anchetatori, dar și de instanța de judecată au legătură cu modul în care Gheorghe Dincă, după răpirea fiecăreia dintre cele două victime, a scăpat de telefoanele mobile ale acestora, aparate care nu au fost găsite niciodată.
Concret, la pagina 12 a motivării instanței se menționează că, în cazul Luizei Melencu, Gheorghe Dincă ar fi aruncat telefonul acesteia pe DN6, pe marginea din dreapta a părții carosabile, la circa 1.000 de metri până în intersecția cu Drumul Comunal 151, într-o zonă plină de culturi de floarea-soarelui. Aparatul nu a fost găsit niciodată.
La pagina 30 a aceluiași document se face vorbire despre faptul că Gheorghe Dincă a aruncat telefonul mobil al adolescentei Alexandra Măceșanu, pe care l-a găsit pe podeaua mașinii, după ce și-a legat victima. Agresorul ar fi revenit la volan, deplasându-se spre locuința sa, moment în care a aruncat telefonul mobil la capătul unui parc situat în zona ștrandului.
Un alt detaliu interesant este acela că, în dimineața uciderii Alexandrei Măceșanu, Dincă și-a parcat autoturismul la intersecția Căii Craiovei cu Piața din Caracal, după care s-a îndepărtat, cu intenția de a lua o ocazie până la Craiova. El și-a dat seama că a uitat în mașină o bucată de carton pe care Alexandra i-a scris numărul de telefon al mamei sale. Dincă s-a întors să ia acel carton și a observat, pe podeaua mașinii, în zona banchetei din spate, o brățară textilă de culoare roșie, cu elastic, și un cercel, „pe care le-a luat, le-a pus într-un șervețel și le-a aruncat peste gardul imobilului din apropierea locului unde parcase”. Tot aici, se precizează că „aceste aspecte sunt confirmate și de imaginile de pe camerele de supraveghere din zonă”, însă nu se precizează dacă respectivele obiecte au fost găsite și recuperate.
Facebook și WhatsApp nu au colaborat cu anchetatorii români
Judecătorii vorbesc și despre comisia rogatorie solicitată de familia Luizei Melencu în legătură cu identificarea unor apeluri video din data de 14 aprilie 2019, de pe telefonul victimei, dar și pentru a se stabili când a fost accesat contul Facebook al Luizei, după răpirea acesteia. Se arată că procurorii au cerut autorizarea transmiterii de către Facebook a datelor informatice ale cazului de referinţă privind adrese de IP, conturi de poştă electronică, corespondenţă şi Messenger. La data de 24 iunie 2019, Tribunalul Dolj a admis cererea, însă abia în data de 29 iulie 2019 au fost solicitate mai multe relaţii în legătură Luiza Melencu. Prin răspunsul din data de 1 octombrie 2019 la cererea de asistenţă judiciară internaţională „au fost transmise informaţii suplimentare de către autorităţile din România, însă acestea au fost apreciate ca insuficiente pentru a convinge o instanţă din SUA că există o legătură suficientă între utilizarea conturilor de Facebook şi crimele anchetate, motiv pentru care s-a procedat la închiderea dosarului, acest argument fiind reţinut de instanţă şi în legătură cu apelurile video ce ar fi fost efectuate de pe WhatsApp”.
Profilul genetic al Luizei Melencu, imposibil de prelevat din cenușa abandonată în lizieră
Condamnarea lui Gheorghe Dincă nu răspunde, nici după motivarea hotărârii Tribunalului Olt, la unele dintre întrebările esențiale ale acestui caz, care, în urmă cu trei ani, a ținut prima pagină a ziarelor. Este vorba despre modul cum anchetatorii au făcut legătura dintre fragmentele de oase arse găsite în lizieră și în butoiul din curtea lui Gheorghe Dincă cu cele două victime.
În cazul Luizei Melencu, lucrurile sunt și mai neclare. În documentul citat, se reține faptul că Gheorghe Dincă a indicat personal locul din liziera situată lângă Stațiunea Experimentală Caracal, în care susține că a aruncat cenușa și fragmentele osoase umane, în urma incinerării cadavrului primei victime. Examenul histopatologic a relevant „prezența cristalelor birefringente, care atestă o temperatură de circa 600 – 800 de grade Celsius, iar pe toate fragmentele osoase se regăsesc urme de fier, zinc sau titan”.
„Astfel, ADN-ul se poate regăsi cu dificultate în oasele care au fost supuse unor temperaturi superioare celor de 200 – 210 grade Celsius”, se mai arată în document. Mai departe, în motivarea instanței se specifică faptul că „urmare a distrugerii profunde, prin ardere, a oaselor scheletului victimei Luiza Melencu, inclusiv a distrugerii mecanice intenționate de către inculpat a restului de oase arse, profilul genetic nu a putut fi relevat, din cauza degradării complete a oaselor”. Cu toate acestea, „din probatoriul administrat a rezultat fără dubii implicarea lui Gheorghe Dincă în săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, viol, omor și profanarea de cadavre”.
ADN-ul Alexandrei, identificat în proporție de 99,93%
În cazul Alexandrei Măceșanu, la dosarul instanței se arată că „Dincă a luat cadavrul, l-a învelit, l-a băgat în butoi, după ce, în prealabil, a așezat scânduri, a dat foc la o cârpă muiată în motorină, după care a mai adăugat PET-uri, 2-3 kilograme de vaselină și o bucată de carton bituminat, focul arzând până la ora 21.00 – 22.00”. Tot aici se mai precizează că Gheorghe Dincă „a pus pe foc și telefonul de pe care Alexandra a sunat la 112, precum și tot ce mai atinsese aceasta”. Iar fumul a fost observat și de vecinii săi.
„Analiza genetică a probelor biologice de os reprezentată de elementele dentare selectate din coletul de oase găsite cu ocazia cercetării la fața locului în cenușa din butoiul metalic de la domiciliul lui Dincă a condus la evidențierea unui profil ADN unic, aparținând unei persoane de sex feminin. (…) Analiza comparativă a acestui profil ADN cu probele de referință ale părinților Alexandrei Măceșanu indică faptul că se poate stabili o relație de rudenie de tip copil-părinte, caracterele genetice din profilul ADN regăsindu-se în proporție de 50 la sută în profilele ADN ale părinților. (…) Persoana de sex feminin evidențiată în urma analizei genetice a probelor biologice de os este Alexandra Măceșanu, cu o probabilitate de 99,93%”, se mai arată în documentul citat.
Document: „A lovit-o până ce a auzit rupându-i-se coșul pieptului”
Tot în motivarea redactată de Tribunalul Olt, aflăm și profilul psiho-psihiatric al lui Gheorghe Dincă. Potrivit analizei comportamentale, a rezultat un tip manipulativ, cameleonic, caracterizat de indiferență afectivă, sadism, agresivitate persuasivă și absența regretelor. Se mai observă o descărcare bruscă, de tip furor epileptiform, urmată de instalarea unui stări de calm restaurator.
Conform expertizei psihiatrice, Dincă este caracterizat de agresivitate, hipersexualitate încă din adolescență, însă nu are tulburare de personalitate organică. „La momentul comiterii faptelor, a prezentat tulburare de personalitate mixtă, cu trăsături predominante instabil-impulsive și antisociale, dar a avut păstrată capacitatea de apreciere critică a consecințelor social-negative ale faptelor”.
Iar faptele, așa cum sunt ele menționate la dosar, sunt înfiorătoare. La data de 17 aprilie 2019, „ca urmare a refuzului acesteia (Luiza Melencu - n.red.) de a întreține relații intime, i-a aplicat, cu intenție, multiple lovituri puternice cu pumnul în cap și cutia toracică, în timp ce aceasta era legată, lovituri care au condus la decesul acesteia. (…) A lovit-o până ce a auzit rupându-i-se coșul pieptului”. În ceea ce o privește pe Alexandra Măceșanu, se descrie că, în data de 25 iulie 2019, la ora 12.00, Dincă „i-a aplicat o lovitură cu pumnul, supărat fiind că aceasta a refuzat să întrețină raporturi sexuale cu el, adresându-i cuvinte jignitoare. După ce victima a căzut pe jos, inculpatul s-a aplecat asupra ei și a sugrumat-o cu ambele mâini, cauzându-i, astfel, decesul”. „Ambele infracțiuni de omor calificat au fost săvârșite de Gheorghe Dincă cu premeditare, în sensul că, deși și-a dat seama de poziția foarte vulnerabilă a victimelor sale, le-a aplicat lovituri în zonele vitale ale corpului, chiar în timp ce erau doborâte la pământ, cauzându-se, astfel decesul, fapt extrem de previzibil, având în vedere violența cu care a acționat”, se mai afirmă în documentul instanței.
Ancheta DIICOT a costat 750.000 de lei. Procurorii au ridicat din curtea lui Dincă 30 de tone de material feros
În cursul urmăririi penale, procurorii au reținut aproape 30.000 de kilograme de material feros aflat în curtea lui Gheorghe Dincă. Aici intră un autoturism Ford, nefuncțional, din anul 1998, un Fiat Ducato tot din 1998, un alt Fiat Ducato din 1996 și autoturismul marca Renault Megane, cu care și-a răpit victimele.
Pe lângă cei 83 de ani de pușcărie, reduși la 30, Tribunalul Olt l-a mai obligat pe Gheorghe Dincă la plata daunelor morale în sumă de 110.000 de euro către familia Luizei Melencu și 500.000 euro către familia Alexandrei Măceșanu. Dincă mai trebuie să plătească 750.000 de lei cheltuieli de judecată. Instanța a menținut sechestrul pe trei terenuri, cinci construcții și pe mașina cu care a răpit victimele. Statul a valorificat, până în prezent, bunuri confiscate de la Gheorghe Dincă în valoare de 20.763,48 de lei.