Mulţi confundă încălzirea dinaintea antrenamentului cu stretchingul şi sar peste ultima parte a unui antrenament complet. Stretchingul se face la final de antrenament şi poate face diferenţa dintre a avea sau nu rezultate în sala de fitness. Mulţi sar peste această etapă, fiind grăbiţi, plictisiţi şi crezând că e mai important să depui efort şi să transpiri. Lipsa stretchingului poate duce chiar şi la accidentări.
Stretchingul creşte treptat tonusul muscular, alungeşte şi întăreşte fibrele musculare şi ţesuturile periaarticulare. Acesta poate fi de mai multe feluri. Activ când tragi de mână sau picior pentru a întinde muşchii, pasiv când intră în joc gravitaţia, dinamic când te mişti şi te foloseşti de forţa centrifugă şi asistat când un antrenor face presiune pe anuimite părţi ale corpului. “Stretchingul este esenţial pentru mobilitate, flexibilitate, pentru tonusul muscular. Un antrenament făcut corect este compus din încălzire, exerciţiile pe care le faci în ziua respectivă şi 10 minute de streching la final. Mulţi nu mai au chef de acele 10 minute şi sar direct în duş. Este şi un motiv pentru care nu vor avea rezultatele dorite şi chiar riscă accidentări după un antrenament intens al muşchilor. Mai tehnic dacă vorbim, când lucrăm intens, în interiorul muşchilor survin nişte microleziuni care dezvoltă musculatura. Corpul se reface şi creşte mai puternic. Dacă ridicăm o greutate, nu provocăm aşa multe microleziuni precum coborârea lentă a greutăţii şi întinderea muşchiului. Aşa că dacă facem stretching la final de antrenament, vom provoca mai multe microleziuni la nivelul fibrei musculare”, explică Adrian Bogdan, antrenor de box şi fitness.
Stretchingul îmbunătăţeşte flexibilitatea, previne durerea iar persoanele predispuse la rupturi musculare n-ar trebui să-l evite. Stretchingul este absolut necesar dacă antrenamentul are loc în a doua parte a zilei deoarece muşchii care rămân încordaţi până la patru ore după sesiunea de antrenament pot pune mari probleme înaintea perioadei de somn. Astfel, chiar dacă un stretching bun provoacă mai multe microleziuni care ajută la dezvoltarea musculaturii, asta nu înseamnă că muşchii rămân încordaţi mai multă vreme. Ne relaxăm mintea şi trupul cu ajutorul unui stretching făcut corect.
TIPURI DE STRECHING
- Stretching activ – tragi de un membru pentru a întinde muşchiul respectiv
- Stretching pasiv – te bazezi pe forţa gravitaţională (atârnatul de bară)
- Stretching dinamic – se foloseşte forţa centrifugă pentru a întinde un muşchi (atingerea piciorului cu braţul opus)
- Stretching asistat – un antrenor aplică forţă pe anumite membre pentru a întinde muşchii
Culturiştii se axează foarte mult pe creşterea musculaturii, însă stretchingul este chiar vital pentru ei. “Muşchii reliefaţi determină, de obicei, lipsa mobilităţii. Ne gândim la culturiştii profesionişti care au mari dificultăţi în a se îmbrăca singuri. Practicarea stretchingului, în schimb, ajută la păstrarea flexibilităţii, la executarea mişcărilor din viaţa de zi cu zi şi la dezvoltarea musculaturii în acelaşi timp.”, mai explică Adrian Bogdan pentru Jurnalul.
Relaxează-ţi mintea
Stretchingul seamănă din anumite puncte de vedere cu o sesiune de yoga sau pilatesc. De aceea, şi yoga sau pilates pot tonifia musculatura, te ajută să slăbeşti şi să fii în formă. Nu doar anternamentul intes duce la astfel de rezultate. Un stretching făcut corect îţi va relaxa şi mintea şi îţi va stabiliza pulsul. Poţi face în anumite zile doar exerciţii de stretching, însă ţine cont că tot ai nevoie de o încălzire bună, altfel rişti să te accidentezi şi eşti predispus la ruptură musculară. După o încălzire bună, poţi face 10-20 de minute de stretching sau chiar o oră. Găseşti online combinaţii de exerciţii pentru toate vârstele şi preferinţele. Strechingul este indicat chiar şi pentru gravide.