Ce trebuie să facem cu plantele din ghivece la început de primăvară 

 Schimbăm pământul, tundem, schimbăm ghivece, fertilizăm, toate aceste operațiuni se fac acum, la începutul sezonului. 

1. Ce facem cu rădăcinile Știm că rădăcinile au crescut prea mult atunci când ies prin orificiile ghiveciului în care stă planta. În cele mai multe cazuri e indicat să schimbăm ghiveciul la un an, e suficient timp pentru rădăcini să se dezvolte și să consume substanțele din pământul de flori. Există plante, cum e cardamonul, care au nevoie să fie transplantate chiar și de 2 ori pe an, pentru că au o dezvoltare rapidă. E bine să ne informăm înainte, căci sunt plante care suportă greu transplantările, cum sunt curmalii sau palmierii. Sau, spre exemplu, Hoya, care e una dintre plantele care nu suportă să îi fie deranjate rădăcinile. Dacă transplantarea nu se face cum trebuie, planta nu mai înflorește în perioada următoare. Un proces similar se întâmplă în grădină și cu bujorii. Acestea sunt însă excepțiile, pentru că în mod normal atunci când transplantăm trebuie să îndepărtăm cu grijă și pământul de pe rădăcini. Se întâmplă des ca atunci când rădăcinile au crescut prea mult să se învârtă în jurul ghiveciului și să formeze un fel de plasă. Dacă nu e o plantă cu rădăcină sensibilă, trebuie să stricăm această formă rotundă a rădăcinilor și să le lăsăm să își reia creșterea normală. 

2.  Primăvara se fac toate lucrările de întreținere, schimbarea pământului, mutarea într-un ghiveci mai mare, fasonarea rădăcinilor, ce explicam anterior, dar și tăierea părților aeriene ale plantelor. Începutul fertilizărilor nu ar trebui să se suprapună peste aceste activități, pentru că ele presupun un stres pentru plantă pe de o parte, iar pe de alta, dacă se schimbă substratul cu unul nou  îmbogățit cu substanțe minerale va fi un exces. 

3. Așadar, fertilizarea e bine să fie începută la 2-3 săptămâni după ce am făcut tăierile pentru tulpini sau pentru rădăcini. Dacă am schimbat și pământul, substratul, și acesta este deja îmbogățit cu substanțele necesare plantei, putem începe să fertilizăm chiar și după o lună sau 6 săptămâni. Specialiștii de la Îngrijirea Florilor explică faptul că între timp planta se hrănește cu substanțele pe care le găsește în noul pământ. Trebuie să fim atenți și la tipul de fertilizator.  Cele folosite primăvara diferă de cele care sunt folosite vara, în special în cazul celor pentru plante ornamentale. La început de primăvară îngrășămintele ar trebui să conțină o mai mare cantitate de azot, pentru ca părțile verzi să fie viguroase și să poată susține înflorirea ulterioară. Tot îngrășăminte cu azot mai mult vom administra și plantelor tinere, ieșite din semințe, sau butașilor înrădăcinați. E important, de asemenea, de știut că plantele se fertilizează dimineața devreme, cu respectarea regulilor. Temperaturile sunt mai scăzute, iar umiditatea mai ridicată, ceea ce ajută plantele. Se evită aplicarea îngrășămintelor pe frunze atunci când e vânt puternic, pentru că riscăm ca soluția să nu mai ajungă pe plantă, iar efectul aplicării să fie zero. 

4. Al patrulea element important este momentul când scoatem florile din casă. Perioadele călduroase de primăvară pot să fie înșelătoare. Ziua, temperaturile urcă destul de mult și tendința este să credem că e un moment bun să ducem ghivecele pe balcon, pe terasă sau în curte. Pericolul apare noaptea, când gradele se duc din nou spre zero sau chiar și mai puțin și florile au de suferit. De aceea nu e indicat să scoatem florile afară din casă decât dacă seara târziu temperaturile nu mai scad câteva zile consecutiv sub 10 grade. Dacă scoatem florile brusc afară la temperaturi mai scăzute, ele pot suferi un șoc. Au stat într-un spațiu de confort, cu temperaturi constante, iar o diferență de prea multe grade le poate afecta. Așa că în cazul plantelor mici e bine să le călim, adică să le obșnuim treptat cu temperaturile de afară. 

5. Tăierile de primăvară Tăierile sunt necesare, pentru că în urma lor se formează noi lăstari, pe care apar mugurii și florile. În cazul arbuștilor, aceștia dacă nu sunt tunși vor avea un aspect neîngrijit și vor dezvolta ramuri slabe, cu flori puține și expuse riscului de a se îmbolnăvi. Dacă aerul nu circulă bine printre tulpini și frunze e posibil să apară paraziți și ciuperci. Arbuștii cu înflorire de primăvară, cum sunt forsiția, liliacul sau gutuiul japonez, tăierile se fac după ce au înflorit, pentru că altfel riscăm să afectăm mugurii florilor. Hortensia trebuie tăiată primăvara, fiecare ramură se scurtează cu aproximativ o treime. În cazul liliacului, după ce se ofilesc florile, ele se taie până la primele frunze. Această manevră ajută arbustul să fie compact și poate să înflorească din nou anul viitor.