Agricultura este un sector care cere actualizarea periodică a informațiilor și rolul învățării pe tot parcursul vieții este foarte important. Subfinanțarea tuturor domeniilor de activitate se resimte și în cercetarea pentru agricultură. Proiectele cu finanțare europeană au susținut activitatea de cercetare în ultimii ani. Gina Fîntîneru, prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, explică ce probleme are acest domeniu.
Cum se explică declinul cercetării în agricultură, după 1990?
Un sistem performant de cercetare trebuie să beneficieze de susținere publică și finanțare pentru a putea atrage personal înalt calificat. Astfel, deși problematica este mai largă, poate un răspuns scurt la întrebare ar fi legat de subfinanțarea activității de cercetare, care a determinat, în mod cert, reducerea numărului unităților de cercetare și al cercetătorilor și apoi, în cascadă, probleme privind nivelul de dotare, acces la informație, strategii coerente și consecvente. Și asta, într-un moment în care se solicită tuturor sistemelor de cercetare agricolă extinderea, de la o abordare concentrată pe creșterea productivității, a profitabilității, către o problematică mai largă, ce acoperea aspecte precum impactul asupra mediului, calitatea apei și a aerului, securitatea alimentară, deșeurile alimentare, vitalitatea socio-economică a comunităților rurale și altele.
Ce progrese s-au făcut în ultimul timp și căror factori se datorează?
Au avut loc imbunătățiri ale infrastructurii de cercetare în ultimii ani, prin proiectele finanțate din fonduri structurale. De asemenea, a fost susținut accesul la bazele de date și bibliotecile on-line recunoscute pentru calitatea informației știinșifce. S-au stabilit parteneriate transnaționale, s-a extins cooperarea internațională și, chiar dacă în continuare este modestă, a crescut participarea colectivelor de cercetători în cadrul programelor europene de finanțare. În cadrul USAMV București, infrastructura de cercetare a fost dezvoltată, am lansat unul dintre cele mai moderne centre de cercetare în Studiul Calității Produselor Agroalimentare, Hortinvest, o investiție de 51.580.432 de lei, proiect finanțat prin FEDR, cu 13 laboratoare de cercetare, unele unice în România, și o seră ultramodernă. O mare oportunitate pentru colectivul de cercetători dar și pentru generații de studenți ai USAMV, în beneficiul sectorului agroalimentar românesc.
Ce ar trebui schimbat în România, pentru a dezvolta cercetarea în agricultură?
Un mix diferențiat de instrumente poate fi folosit pentru a stimula deopotrivă cercetarea publică și cea privată, aplicativă, în agricultură, iar acestea acoperă dimensiuni ale politicii fiscale, de achiziții publice, gestiunea proprietății intelectale, concentrarea cercetării, dezvoltarea capitalului uman și stimularea tinerilor pentru cariera în cercetare. Toate aceste direcții sunt specificate în Strategia Națională a CDI dar este nevoie de voință și consecvență politică pentru a susține acest sector vital al economiei.
Din pacate, nu putem încă vorbi despre o veritabilă atracție pentru cariera în cercetare. Finanțarea cercetării în România se realizează, în principal, pe bază competitivă, prin proiecte. Gina Fîntîneru, prorector USAMV București
O creștere a ponderii finanțării instituționale și dezvoltarea unei culturi a evaluării ar diminua insecuritatea, ar oferi o anumită predictibilitate pentru cariera în cercetare a tinerilor și ar diminua exodul de creiere.
În ultimii ani crescut participarea colectivelor de cercetători ai USAMV București în prestigioase consorții internaționale pentru dezvoltarea unor soluții de top, precum proiectul Initiative Towards sustainable Kerosene for Aviation-ITAKA.