Cercetătorii europeni au stabilit anul trecut că perioada iunie-august a fost cea mai călduroasă de la debutul înregistrărilor, din 1940 - un semn clar al schimbărilor climatice care alimentează noi fenomene extreme.
Căldura din vara anului 2023 din emisfera nordică eclipsează, totodată, înregistrările pe o perioadă mult mai lungă, a constatat un studiu publicat marţi în revista Nature. "Când este analizată o lungă perioadă din istorie, se poate vedea cât de dramatică este încălzirea globală recentă", a declarat coautorul studiului, Jan Esper, climatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania.
În vara anului 2023, temperaturile terestre din zone situate între 30 şi 90 de grade latitudine nordică au fost cu 2,07 grade Celsius mai ridicate comparativ cu mediile din perioada preindustrială, potrivit studiului.
"N-ar trebui să fim surprinşi", a declarat pentru AFP Jan Esper. "Pentru mine, este doar continuarea a ceea ce am început prin eliberarea de gaze cu efect de seră", odată cu utilizarea masivă a combustibililor fosili încă din epoca industrială, a subliniat el.
Oamenii de ştiinţă s-au bazat pe date înregistrate la staţiile meteo începând de la jumătatea anilor 1800, combinate cu informaţiile înmagazinate în inelele arboricole de la mii de copaci din nouă situri din emisfera nordică, pentru a afla temperaturile anuale din trecutul îndepărtat.
Vara trecută, au constatat ei, a fost cu 2,2 grade Celsius mai caldă comparativ cu temperaturile medii estimate între anii 1 - 1890, pe baza acestor inele arboricole.
Oamenii de ştiinţă din cadrul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene au declarat în luna ianuarie că este "foarte probabil" ca anul 2023 să fi fost cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani.
Însă, Jan Esper şi o echipă de cercetători europeni au respins aceste afirmaţii. Ei susţin că metodele ştiinţifice folosite pentru culegerea informaţiilor climatice din trecut, din surse precum sedimentele lacustre şi marine şi din turbării, nu permit realizarea de comparaţii anuale pentru aflarea temperaturilor extreme pe o perioadă de timp atât de vastă. "Nu avem astfel de date", a declarat Esper. "A fost o afirmaţie exagerată", a adăugat specialistul.
Încălzirea asociată creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră în urma arderii combustibililor fosili a fost amplificată vara trecută de un model climatic El Nino care, în general, conduce la temperaturi globale mai ridicate, a spus Esper. "Ajungem să ne confruntăm cu valuri de căldură mai lungi şi mai severe şi cu perioade prelungite de secetă", a adăugat el.
Verile mai călduroase au, de asemenea, consecinţe asupra sănătăţii. Într-un alt studiu, publicat marţi în revista Nature Communications, cercetătorii au stabilit că zeci de milioane de persoane cu vârsta peste 69 de ani vor fi expuse la zile caracterizate de o căldură extremă, periculoasă pentru sănătatea lor, până în 2050.
În prezent, 14% dintre vârstnici sunt expuşi la zile în care termometrele depăşesc 37,5 grade Celsius, ceea ce poate agrava o serie de probleme medicale şi poate duce chiar la deces. Se preconizează că această cifră va creşte la 23% în 2050, potrivit acestui studiu.
"Diferite ţări din întreaga lume se confruntă cu probleme similare", a declarat pentru AFP Giacomo Falchetta de la Centrul euro-mediteranean pentru schimbări climatice din Veneţia, autor principal al studiului. "Însă, nivelurile de pregătire, adaptabilitatea oamenilor şi a societăţii variază", a notat el.
Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid, se va confrunta astfel cu o schimbare mai brutală, chiar dacă guvernele din majoritatea ţărilor au pus în aplicare măsuri de sprijinire a populaţiilor în timpul valurilor de caniculă.
Anumite regiuni din Africa şi Asia sunt deja obişnuite cu temperaturile extreme, însă le lipsesc resursele - apă potabilă sau un sistem sanitar bine pus la punct - pentru a ajuta persoanele vârstnice.
Dacă jumătatea secolului poate părea încă departe, Giacomo Falchetta a subliniat că unii oameni, care vor fi atunci vulnerabili la caniculă, au astăzi în jur de 40 de ani. Cu toate că este imposibilă prevenirea îmbătrânirii populaţiei, lumea poate reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea petrolului, gazelor şi cărbunelui până în 2050. "Acest lucru poate reduce, într-o oarecare măsură, expunerea la căldura care va fi resimţită", a insistat cercetătorul.