Cheltuielile publice pentru educaţie în România sunt scăzute în comparaţie cu cele de la nivelul statelor UE, se arată în Monitorul educației și formării pe 2019, al Comisiei Europene. Deși țara noastră a prezentat idei concrete pentru o reformă majoră a sistemului este necesar să se ia măsuri clare pentru punerea în aplicare a acesteia.
Dintre indicatorii cheie, părăsirea timpurii a şcolii (18-24 ani) indică un procentaj de 16,4% pentru tinerii români, comparativ cu o medie UE de 10,6%, iar ponderea absolvenţilor de studii superioare (30-34 ani) este 24,6% pentru România, jumătate față de media la nivel european, de 40,7%.
Monitorul consemnează că s-au depus eforturi pentru extinderea învăţământului dual, însă participarea la programele de învăţare pentru adulţi rămâne scăzută, în pofida nevoii ridicate de perfecţionare şi recalificare.
Comisia remarcă și îmbunătăţirea sprijinului acordat cadrelor didactice, în special prin reproiectarea formării iniţiale şi prin consolidarea dezvoltării profesionale continue, ceea ce poate contribui la ameliorarea calităţii şi a echităţii. Documentul apreciază că ar fi nevoie de un sprijin mai puternic pentru cadrele didactice şi de a se spori atractivitatea acestei profesii.
Cheltuielile publice cu educaţia s-au menţinut în general la un nivel stabil în UE, iar statele membre continuă să investească mai puţin în educaţie decât o făceau înainte de criza economică din 2007-2008.
Însă țările UE aproape şi-au atins ţinta în privința reducerii abandonului școlar. Cu toate acestea, deşi procentul elevilor care părăsesc școala a scăzut de la 14,2 % în 2009 la 10,6 % în 2018, ritmul progresului s-a încetinit începând cu 2016. Procentul de tineri deţinători ai unei diplome de învăţământ terţiar a crescut de la 32,3 % în 2009 la 40,7 % în 2018. În același timp, ratele mai ridicate de absolvire corespund unor rate mai mari de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi şi unei participări mai intense la procesul de învăţare în rândul adulţilor.
Procentul copiilor care participă la sistemele de educaţie timpurie a crescut de la 90,8 % în 2009, la 95,4 % în 2017. Deşi participarea la sistemele de educaţie a crescut în Europa, în continuare unul din cinci elevi în vârstă de 15 ani nu poate efectua sarcini simple în domeniul cititului, matematicii şi ştiinţei, în timp ce mulţi copii rămân expuşi riscului de sărăcie educaţională.