Cinci povești despre COVID-19 care au făcut înconjurul lumii

1. Președinta Comisiei Europene, investigată pentru legături cu compania Pfizer

Toamna trecută, Ombudsman-ul european (echivalentul Avocatului Poporului din România) a pornit o investigație împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anchetând presupusele legături ale acesteia cu firma Pfizer și contractul de 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID, cumpărate pentru statele din UE.

Investigația a fost deschisă, după ce Ursula von der Leyen a refuzat să facă publice discuțiile private pe care le-a avut cu CEO-ul companiei farmaceutice Pfizer despre achiziționarea celor 1,8 miliarde de doze de vaccin. Comisia i-a răspuns Ombudsman-ului european, Emily O’Reilly, că nu poate oferi acces la niciun mesaj text, deoarece nu s-a păstrat nicio dovadă a unor astfel de mesaje. O’Reilly susține însă că CE are obligația de a înregistra mesaje text legate de politici importante, cum ar fi achiziționarea de vaccinuri. O’Reilly a spus că Executivul UE se face vinovat de „administrare defectuoasă”, deoarece a refuzat să dea informații unui jurnalist care dorea să afle conținutul SMS-urilor dintre șeful Pfizer și Ursula von der Leyen, din februarie 2021. O’Reilly cere acum Comisiei să solicite biroului Ursulei von der Leyen aceste SMS-uri.

Scandalul a izbucnit, după ce, la sfârșitul lunii aprilie, „The New York Times” a publicat un articol – intitulat „Cum a finalizat Europa o înțelegere pentru vaccinul Pfizer prin SMS și apeluri telefonice” - în care arăta că șefa Comisiei ar fi purtat discuții directe și personale cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, pentru încheierea unui nou contract.

Pe data de 8 mai 2021, Ursula von der Leyen anunța public, pe Twitter, că a încheiat această înțelegere cu Pfizer, în urma căreia UE se angaja să cumpere 1,8 miliarde de doze de vaccin, în contextul în care populația UE este de 450 de milioane de oameni. Pe 20 mai, Comisia a semnat un al treilea contract cu BioNTech și Pfizer. Prin contract se rezervau încă 1,8 miliarde de doze de vaccin în beneficiul tuturor statelor UE, în perioada dintre sfârșitul anului 2021 și 2023.

Prețul vaccinului este același pentru toate statele UE, susținea Comisia. În decembrie 2020, un oficial din Belgia a dezvăluit, din greșeală, cât dă CE pe o doză de vaccin anti-COVID. Eva de Bleeker, secretar de stat pentru buget, a postat pe contul ei de Twitter că prețul serului Pfizer era de 12 euro per doză. Ea a șters imediat postarea și a dat vina pe echipa ei pentru eroare, în condițiile în care Comisia considera această informație confidențială.

2. Noua Zeelandă a intrat în carantină națională, după ce a descoperit un singur caz de COVID-19!

Spre deosebire de celelalte state, care au încercat să oprească răspândirea pandemiei, Noua Zeelandă a adoptat o politică de „toleranță zero” față de COVID-19. Strategia pare să fi funcționat. La o populație de 5 milioane de locuitori, Noua Zeelandă a avut numai 31.087 de persoane îmbolnăvite și 53 de decese. 

Felul în care autoritățile neozeelandeze au reacționat atunci când, la jumătatea lui august, anul trecut, au descoperit la testare un bărbat de 58 de ani pozitiv la coronavirus, a făcut înconjurul lumii.

Guvernul Jacindei Arden a anunțat imediat că întreaga țară va intra în lockdown. Auckland, unde locuia bărbatul infectat, și Coromandel, unde acesta a fost în vizită, au intrat în izolare totală timp de șapte zile, iar restul țării, trei zile. Între timp, experții în sănătate au demarat acțiunea de identificare a sursei de infectare. La vremea respectivă, bărbatul infectat era primul caz înregistrat în Noua Zeelandă, după șase luni! Mai mult, de la începutul pandemiei, țara insulară înregistrase doar 26 de decese provocate de virus.

Oficialitățile au declarat că a fost nevoie de un răspuns dur și rapid pentru a preveni o răspândire accelarată a variantei „Delta”, mult mai contagioasă decât cele de până atunci.

Ardern afirma că e nevoie de aplicarea „scenariului 4”, cel mai dur din schema de siguranță neo-zeelandeză, care prevedea  închiderea școlilor, birourilor și altor spații similare, rămânând deschise doar câteva servicii esențiale.

„Adoptarea de măsuri dure din vreme a funcționat pentru noi anterior”, spunea ea, utilizând retorica emoționantă pe care o folosise încă de la începutul pandemiei. Ardern s-a referit la „echipa de 5 milioane”, care trebuie să tragă tare, cot la cot, pentru a elimina și ultimul focar de infecție din țară.

3. Mafia, lovită de virus în SUA. În Italia, mafioții au scos bani și din COVID

Timp de decenii, lideri americani s-au chinuit, fără succes, să realizeze ceea ce pandemia de coronavirus a făcut în doar câteva săptămâni: să pună „Cosa Nostra” pe butuci. Aflată în plină expansiune pe teritoriul în SUA, coronacriza a distrus peste noapte escrocheriile tradiționale ale organizației criminale, lovind în special Mafia din New York, considerată elita structurilor ilegale americane. În schimb, în Italia, Mafia a prosperat.

În 2020, Mafia din New York a primit o lovitură neașteptată de la pandemia de COVID-19, după ce o mare parte din sursele sale de venit au fost închise. Traficul cu droguri, jocurile de noroc, întrecerile sportive, taxele de protecție și proiectele de construcții, care au alimentat în ultimii ani conturile mafioților cu sume impresionante, au dispărut din peisajul cotidian al New York-ului, devenit, între timp, epicentrul virusului ucigaș pe teritoriul SUA, țara cu cele mai multe cazuri de coronavirus.

Lucrurile au stat însă total diferit în Italia, a doua cea mai infectată țară din lume după SUA, în 2020. Organizația criminală s-a implicat rapid în construcția spitalelor de campanie și în importurile masive de echipamente medicale. Mafia a continuat să facă trafic de droguri, a acordat împrumuturi și a controlat sectoare importante din industria agricolă, unul dintre puținele domenii care funcționau încă la capacitate maximă pentru a asigura hrană pentru cei 60 de milioane de italieni aflați în carantină.

4. Americanii s-au înarmat până în dinți, de teama pandemiei

Pandemia de coronavirus, revoltele de stradă provocate de uciderea lui George Floyd și tendința de micșorare drastică a fondurilor federale destinate poliției după acest incident i-au determinat pe americani să se înarmeze până în dinți, în 2020.

Îngrijorați de siguranța personală, mulți oameni care nu voiau să audă până atunci de pistoale și carabine au luat cu asalt magazinele de arme, crescând vânzările în acest domeniu la un nivel fără precedent.

Vânzările de arme au început să crească la cote nebănuite încă din luna martie a anului 2020, când numărul cazurilor de COVID-19 a explodat în SUA, iar administrațiile federale au ordonat o serie de măsuri restrictive dure, care au dus la cea mai ridicată rată a șomajului de la „Marea Depresiune”, din 1929-1933.

Pe lângă cei cu frica față de persoanele rămase fără slujbă, o altă categorie de cumpărători au reprezentat-o americanii cu origini asiatice, care se temeau de eventuale represalii din partea unor conaționali ce s-ar fi putut răzbuna pe ei, deoarece îi asociau cu China, țara de unde a pornit pandemia.

5. Bandele criminale de stradă au impus populației respectarea carantinei

Sângeroasele bande de stradă din El Salvador, fieful celei mai brutale organizații criminale transnaționale de acest fel din lume, „Mara Salvatrucha” sau MS-13 după numele său consacrat, au utilizat amenințările cu violența pentru a-i ține în casă pe oamenii care trebuiau să respecte măsurile de carantină națională, impuse timp de 30 de zile de către președintele țării, începând de la jumătatea lunii martie, 2020.

Oamenii nu au îndrăznit să-i supere pe temuții criminali, transformați peste noapte în polițiști de conjunctură, și au ascultat cu sfințenie indicațiile primite. În paralel cu monitorizarea populației, bandele au încetat crimele și au amânat și încasarea taxelor de protecție.

Bandele salvadoriene erau extrem de îngrijorate că o rată mare a infecțiilor cu noul coronavirus ar putea să le afecteze serios afacerile pe termen lung și, în același timp, să determine o interferență guvernamentală nedorită în teritoriile controlate de structurile lor criminale. Ele au trecut la amenințări în masă pentru a-i determina pe oameni să respecte măsurile de carantină, cum ar fi distanțarea socială. Asasinatele comise de bandele de stradă au scăzut, de asemenea, la minime incredibile, în timpul carantinei naționale impuse de președintele țării.

De altfel, criminalii s-au dovedit mult mai eficienți decât autoritățile, utilizând diferite tactici agresive, între care înregistrări distribuite pe scară largă prin intermediul mesajelor de pe rețelele de socializare. Mesajele îi amenințau pe oameni să nu încalce regulile de izolare, iar cei care erau prinși pe stradă încălcând carantina erau bătuți fără milă. Membrii bandelor au primit porecla de „bestiile sănătății publice”.