Vestea că elicopterul său a făcut duminică ceea ce presa de stat a descris ca fiind o „aterizare forțată” a adus imediat o nouă atenție asupra liderului Ebrahim Raisi, care se confruntă deja cu sancțiuni din partea SUA și a altor națiuni pentru implicarea sa în execuția în masă a prizonierilor în 1988, scrie AP.
Raisi, în vârstă de 63 de ani, a condus anterior sistemul judiciar iranian. El a candidat fără succes la președinție în 2017 împotriva lui Hassan Rouhani, clericul relativ moderat care, în calitate de președinte, a ajuns la acordul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu puterile mondiale.
În 2021, Raisi a candidat din nou în cadrul unor alegeri în care toți adversarii săi potențial proeminenți au fost excluși pentru că nu au putut candida în cadrul sistemului de verificare a candidaturilor din Iran. El a adunat aproape 62% din cele 28,9 milioane de voturi, cea mai scăzută prezență procentuală la vot din istoria Republicii Islamice. Milioane de oameni au rămas acasă, iar alții au anulat buletinele de vot.
Raisi a fost sfidător atunci când a fost întrebat, la o conferință de presă după alegerea sa, despre execuțiile din 1988, în care au avut loc rejudecări fictive ale prizonierilor politici, militanților și altora, care aveau să devină cunoscute sub numele de „comisii ale morții” la sfârșitul sângerosului război Iran-Irak.
După ce liderul suprem de atunci al Iranului, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a acceptat o încetare a focului mediată de ONU, membri ai grupului de opoziție iranian Mujahedeen-e-Khalq, puternic înarmat de Saddam Hussein, au trecut granița iraniană din Irak într-un atac surpriză. Iranul a contracarat asaltul lor.
Procesele au început în acea perioadă, iar acuzații au fost rugați să se identifice. Cei care au răspuns „mujahedin” au fost trimiși la moarte, în timp ce alții au fost interogați cu privire la dorința lor de a „curăța câmpuri minate pentru armata Republicii Islamice”, potrivit unui raport al Amnesty International din 1990. Grupurile internaționale pentru drepturile omului estimează că până la 5.000 de persoane au fost executate. Raisi a făcut parte din aceste comisii.
În 2019, Trezoreria SUA l-a sancționat pe Raisi „pentru supravegherea administrativă a execuțiilor unor persoane care erau minore la momentul comiterii infracțiunii și pentru tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate prizonierilor din Iran, inclusiv amputări”. De asemenea, se menționează implicarea sa în execuțiile din 1988.
În cele din urmă, Iranul este condus de liderul său suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani. Dar, în calitate de președinte, Raisi a susținut îmbogățirea uraniului până la niveluri apropiate de cele ale armelor, precum și împiedicarea inspectorilor internaționali ca parte a confruntării cu Occidentul.
Raisi a susținut, de asemenea, atacarea Israelului într-un asalt masiv în aprilie, în care peste 300 de drone și rachete au fost lansate asupra țării, ca răspuns la un presupus atac israelian care a ucis generali iranieni în incinta ambasadei țării din Damasc, Siria - în sine o extindere a unui război din umbră de ani de zile între cele două țări.
De asemenea, el a sprijinit serviciile de securitate ale țării în timp ce acestea au reprimat toate disidențele, inclusiv în urma morții lui Mahsa Amini în 2022 și a protestelor naționale care au urmat.
Represiunea de securitate, care a durat o lună, a ucis peste 500 de persoane și a dus la reținerea a peste 22 000 de persoane. În martie, un grup de anchetă al Națiunilor Unite a constatat că Iranul este responsabil pentru „violența fizică” care a dus la moartea lui Amini, după ce aceasta a fost arestată pentru că nu purta hijab, sau văl, spre mulțumirea autorităților.
(sursa: Mediafax)