Preşedintele fondator al Partidului "Mişcarea România Împreună", Dacian Cioloş, consideră că România ar trebui să aleagă valorile europene, statul de drept, democraţia şi nu "autoritarismul, propaganda şi omuleţii verzi" şi îi cere preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, să propună de "unde să luăm lumină", dacă nu e obligatoriu să o luăm de la Bruxelles.
"Iritat de propunerea Comisiei Europene, care vrea să condiţioneze acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, domnul Tăriceanu, al doilea om în stat, spune că nu e obligatoriu să luăm lumină de la Bruxelles. În 1945, proaspăt întors de la Moscova, într-o pornire de oportunism politic, Mihail Sadoveanu organiza la Sala Dalles din Bucureşti o conferinţă cu titlul: 'Lumina vine de la Răsărit'. Dumneavoastră, domnule Tăriceanu, de unde propuneţi să luăm lumină? Vă deranjează preocuparea pentru respectarea statului de drept?", scrie miercuri Cioloş pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, Cioloş l-a întrebat pe Tăriceanu ce părere are despre "poziţia tranşantă" a lui Guy Verhofstadt, liderul grupului europarlamentar ALDE.
"Ce părere aveţi atunci despre poziţia tranşantă a domnului Guy Verhofstadt, liderul grupului europarlamentar ALDE, familia politică din care faceţi parte la nivel european? Acesta spunea acum câteva zile că 'Dacă un guvern al unui stat membru nu doreşte valorile noastre europene, nu are nevoie nici de banii noştri europeni. UE trebuie să înceteze să mai finanţeze iliberalismul'. Sunteţi, evident, într-un scurt-circuit strident cu conducerea grupului dumneavoastră politic european", susţine Cioloş.
Potrivit acestuia, în 2018 "este important să înţelegem ce se întâmplă în jurul României, să privim în istorie".
"Nimic luminos nu a venit de la răsărit pe plan politic şi social de mai bine de un secol. Şi, mai ales, nimic bun nu pare să vină prea curând. Cât despre lumină, poate ar fi vremea să ne mai luminăm şi noi cu eforturile noastre, să nu tot trăim cu ideea că lumina ne-o dau alţii", mai afirmă Cioloş.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susţine că propunerea CE de "restrângere a accesului la fondurile europene" pentru ţările membre care încalcă statul de drept este controversată în cadrul Uniunii, pentru că "nu are ce legatură să se facă" între fonduri şi stat de drept, România nefiind acuzată "în mod oficial" de UE că nu respectă normele statului de drept.
"La nivelul UE această discuţie este una extrem de controversată, pentru că în mod normal nu are ce legatură să se facă între alocarea fondurilor şi existenţa statului de drept. Paradoxul este următorul: România, care a fost monitorizată în ultimii 10 ani prin cunoscutul Mecanism de Verificare şi Cooperare, în rapoarte, după cum ştiţi, a făcut progrese constante însă care, din păcate, nu erau niciodată considerate suficiente pentru că reperele, bornele care au fost fixate la începutul aplicării acestui mecanism, cele patru condiţionalităţi, au fost permanent deplasate. România nu este acuzată în mod oficial de UE că nu respectă normele statului de drept şi probabil că ceea ce apare astăzi la suprafaţă îi face pe mulţi dintre oficialii europeni să-şi pună întrebarea cât de bine a funcţionat MCV, dacă aceste lucruri au existat şi au fost tolerate. Sigur că CE ar putea foarte bine să spună 'noi n-am ştiut de aceste abateri şi abuzuri' care însă ele sunt o realitate şi nu mai pot fi negate. Nu mai sunt simple afirmaţii făcute de un om politic sau de un alt om politic. Deci, dacă este să ne referim la lucrurile formale, România nu are o problemă cu statul de drept", a spus miercuri Tăriceanu, la Senat. AGERPRES