Rectorii care "au îndrăznit să nu susţină odele preaslăvite pentru mediocritate" "plătesc acum preţul decenţei" prin reducerea fondurilor de la stat pentru universităţile pe care le conduc, chiar dacă acestea sunt "printre cele mai bune din ţară", afirmă fostul premier Dacian Cioloş.
"Puterea îmbată uneori. Şi de la beţia asta la sentimentul că 'facem ce vrem pentru că putem' pasul a fost făcut de mai multe ori în ultima vreme. Un pas de la bunul-simţ la comportamentul de vechil pe moşie. Rectorii care au îndrăznit să nu susţină odele preaslăvite pentru mediocritate ca 'valoare' politică plătesc acum preţul decenţei prin reducerea fondurilor de la stat pentru universităţile pe care le conduc, chiar dacă acestea sunt printre cele mai bune din ţară. Returul la domnia bunului-simţ e posibil, dar presupune implicarea celor cu bun-simţ. Felicitări profesorilor care îşi asumă 'traversarea deşertului' pentru ca Demnitatea să rămână lângă Valoare", scrie fostul premier pe Facebook.
Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, şi preşedintele Senatului UB, Marian Preda, au criticat miercuri, într-o scrisoare de protest, modul în care Ministerul Educaţiei a alocat cifrele de şcolarizare aferente anului universitar viitor pentru instituţiile de învăţământ superior membre ale Consorţiului Universitaria şi au anunţat că vor acţiona ministerul în contencios administrativ.
"Universitatea din Bucureşti va acţiona Ministerul Educaţiei în contencios administrativ, pentru că vrem să aflăm prin ce miracol 'criteriile' de alocare a cifrelor de şcolarizare pentru toamna acestui an au penalizat universităţile din Consorţiu şi le-au recompensat pe aproape toate celelalte. (...) Cu ură şi cu răzbunare, dl ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl Dragnea şi dna Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi româneşti, universităţile din Consorţiul Universitaria, şi le-au împărţit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăţi de scaun ale învăţământului universitar românesc", afirmă reprezentanţii UB în scrisoare.
În opinia acestora, "este lipsită de orice justificare raţională" scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universităţii din Bucureşti pentru anul universitar 2018 - 2019 pe toate cele trei cicluri de studii.
În replică, MEN susţine că sunt neîntemeiate acuzaţiile potrivit cărora repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019, s-ar fi realizat pe criterii politice.
"Ministerul Educaţiei Naţionale a urmărit susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, cu respectarea principiului echităţii. Această fundamentare a locurilor repartizate era necesară încă din anul 2014. Astfel, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei Naţionale a fundamentat şi a repartizat preliminar, distinct, locuri/granturi finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, master şi doctorat, special cu următoarele destinaţii: absolvenţi ai liceelor situate în mediul rural şi locuri destinate formării iniţiale a viitoarelor cadre didactice şi mai ales pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României. Pentru anul universitar 2018 - 2019 au fost alocate, special pentru aceste domenii, 5.000 de locuri în plus faţă de anul 2017 acelor programe de studii care susţin domeniile prioritare, aşa cum sunt ele definite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020, respectiv în Strategia Naţională pentru competitivitate 2014-2020: Bioeconomia, Tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, Spaţiu şi securitate, Energie, Mediu şi schimbări climatice, Eco-nanotehnologii şi materiale avansate, Sănătatea", preciza MEN.
Reprezentanţii instituţiei susţin că numeroase studii şi analize - inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanţei realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcţională a sectorului învăţământului superior realizat de Banca Mondială, cât şi în cadrul proiectului România Educată - ajung la o concluzie comună, şi anume aceea că structura instituţională şi cea a ofertei educaţionale nu sunt corelate cu nevoile pieţei muncii. AGERPRES