Toate aceste cazuri au o cauză comună identificată de specialiști: consumul ciupercii Lanmaoa asiatica, o specie comestibilă populară în regiune, culeasă din pădurile de pin și consumată în special în sezonul iunie–august.
Alimentul cu efecte neobișnuite
Deși este considerată un aliment local apreciat, Lanmaoa asiatica poate provoca efecte halucinogene dacă nu este preparată corect. În piețele din Yunnan, ciuperca este vândută în mod obișnuit, fiind folosită în restaurante și preparată în gospodării.
Localnicii cunosc riscurile asociate consumului insuficient gătit. Cercetătorii citați de presa internațională relatează chiar existența unor avertismente informale în restaurante, unde clienții sunt sfătuiți să aștepte un anumit timp înainte de consum.
Halucinații documentate științific
Fenomenul nu este nou pentru comunitatea științifică. Încă din anii ’90, cercetători chinezi au descris cazuri de „halucinații liliputane” — o formă de percepție alterată în care pacienții văd figuri umane sau fantastice de dimensiuni foarte mici.
În unele cazuri, aceste viziuni sunt persistente și detaliate, pacienții raportând că observă aceste figuri în multiple contexte cotidiene, inclusiv în timpul meselor sau al activităților obișnuite.
Substanța din ciupercă rămâne un mister
Interesul pentru această ciupercă a crescut în ultimii ani, pe măsură ce cercetătorii au încercat să identifice substanța responsabilă pentru efectele sale neobișnuite.
Un grup de cercetare condus de doctorandul Colin Domnauer a studiat specia în habitatul său natural din China și din alte regiuni din Asia de Sud-Est. Analizele genetice au confirmat existența aceleiași specii și în Filipine, în ciuda diferențelor de aspect.
Testele de laborator au indicat modificări comportamentale la animale de test, însă compusul chimic responsabil pentru efectele halucinogene rămâne neidentificat.
Efecte pe termen lung
O ipoteză luată în calcul de cercetători este că efectele similare raportate în regiuni diferite ar putea indica fie răspândirea aceleiași specii, fie apariția independentă a unor mecanisme biochimice similare în specii diferite.
Fenomenul nu este fără precedent în natură, unde compuși psihoactivi precum psilocibina au evoluat independent în mai multe specii de ciuperci.
Totuși, în cazul Lanmaoa asiatica, efectele par distincte de cele ale altor substanțe psihedelice cunoscute, atât prin intensitate, cât și prin durata neobișnuit de lungă a halucinațiilor, care pot dura între 12 și 24 de ore, iar în unele cazuri pot necesita spitalizare.
O altă caracteristică remarcabilă este consistența halucinațiilor. Spre deosebire de alte substanțe psihoactive, care produc experiențe variabile, Lanmaoa asiatica pare să genereze în mod repetat imagini similare, descrise de pacienți ca fiind „omuleți de dimensiuni foarte mici”.
Cercetătorii consideră că descifrarea mecanismului din spatele acestor efecte ar putea oferi informații importante despre modul în care creierul procesează percepția și realitatea.
Deși cazurile sunt rare, unele studii indică faptul că halucinațiile liliputane pot apărea și fără consumul ciupercii, iar în anumite situații pot avea consecințe de durată.
Oamenii de știință speră că identificarea compusului activ din Lanmaoa asiatica ar putea contribui nu doar la înțelegerea acestor episoade, ci și la dezvoltarea unor posibile aplicații terapeutice în viitor.
Cercetătorii din domeniu subliniază că doar o mică parte din speciile de ciuperci de pe glob au fost studiate până în prezent, ceea ce lasă deschis un potențial major de descoperiri în domeniul micologiei și farmacologiei, potrivit bbc.com.