Compania, în spatele căreia s-a aflat ani de zile controversatul om de afaceri Claudiu Florică, se numește, astăzi, Synotech Global Services România SRL și are alți acționari decât în vremurile de „glorie”.
Prin Decizia 438, din data de 23 august 2022, premierul Nicolae Ciucă a dispus acordarea autorizației în vederea utilizării de tehnologii, echipamente și programe software, în cadrul infrastructurilor informatice și de interes național, precum și în rețelele 5G, companiei SC Synotech Global Services România SRL. Aceasta nu este alta decât fosta companie D.I.M. Soft SRL, controlată de celebrul afacerist Claudiu Florică, firmă implicată în afacerile cu licențe Microsoft ce au făcut obiectul mai multor dosare instrumentate de DNA.
Acordarea autorizației a avut la bază o Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din data de 29 iulie, dar și o adresă a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării din data de 10 august 2022.
Așa cum precizam anterior, SC Synotech Global Services România SRL a fost înființată, sub denumirea de SC D.I.M. Soft SRL, în anul 1994, avându-i, la acel moment, drept acționari pe Adrian Iliescu, Adrian Ujeniuc și Marian Ioan Ardelean. Din 23 septembrie 2009, oficial, Claudiu Florică, supranumit „creierul afacerii Microsoft”, a devenit administratorul societății, iar în 2013, compania a fost preluată de offshore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited.
Ulterior, în 2014, compania și-a schimbat denumirea în forma actuală și a înghițit, prin absorbție, firmele Abacus Systems & Solutions și Telcon SRL.
A recunoscut că offshore-ul cipriot îi aparține
Audiat de instanță, în 10 octombrie 2014, într-unul dintre dosarele Microsoft, afaceristul Claudiu Florică a declarat: „Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104-106 (vizavi de sediul Direcției Naționale Anticorupție – n.red.). Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag (societate folosită în afacerile cu statul în cazul achiziţiilor de licenţe Microsoft) şi îmi aparţine mie”.
De altfel, această rețea de companii a făcut obiectul dosarului Microsoft I, în care tenismenul Dinu Pescariu și afaceristul Claudiu Florică au recunoscut că au dat mită 16 milioane de euro, făcând denunțuri care, într-un final, au condus la condamnarea „lotului” Cocoș.
În ultimul dosar, „Microsoft III”, DNA i-a trimis în judecată pe Dinu Pescariu și Claudiu Florică pentru spălare de bani. Iar prin decizia penală nr. 1372/A din 2.12.2020, Curtea de Apel București a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva celor doi, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Cu toate acestea, judecătorii au dispus să se confiște de la fiecare dintre cei doi câte 10.858.479 de dolari.
Afaceri cu aproape toate instituțiile de forță din România
Anul trecut, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, compania SC Synotech Global Services România SRL avea trei acționari, dintre care două persoane fizice și una juridică, aceasta din urmă fiind offshore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited, cu 89,58 la sută din acțiuni. Alte 7,7 la sută din acțiuni erau deținute de o anume Manuela Carolina Popescu, iar 2,72 la sută din capitalul social erau controlate de Cor Hagigalinis Walter.
În data de 11 mai 2021, căsuța poștală cipriotă s-a retras din structura acționariatului, astfel încât Manuela Carolina Popescu a intrat în posesia a 80 la sută din acțiuni, iar Cor Hagigalinis a rămas să controleze un pachet de 20 la sută.
Conform arhivei SEAP, compania în spatele căreia s-a aflat Claudiu Florică, SC Synotech Global Services România SRL, cea care a fost autorizată de Guvernul României să utilizeze rețelele informatice de interes național, dar și rețelele 5G, a derulat, în ultimii ani, contracte pe bandă rulantă cu statul.
Printre instituțiile care au apelat la serviciile acestei companii regăsim ROMATSA, Senatul României, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Institutul pentru Tehnologii Avansate (din cadrul SRI), Societatea de Distribuție a Energiei Electrica Transilvania Nord, Spitalul Universitar de Urgență București, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Teatrul Național „I.L. Caragiale” - București, Ministerul Justiției (acesta a achiziționat o aplicație publică de licențe pentru serverele de baze de date ale Ministerului și ale Autorității Naționale a Penitenciarelor), Serviciul de Informații Externe, RATB (actuala STB), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție, ANCOM, Centrul Național de Cartografie, Ministerul Afacerilor Externe, Curtea de Conturi sau Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.