Într-o lume dominată de ecrane, în care petrecem foarte multe ore cu telefonul în mână sau la birou, aplecați asupra tastaturii, postura a devenit un detaliu aparent banal, de cele mai multe ori ignorat, dar care are un impact major asupra sănătății. Specialiștii atrag atenția că poziția corpului nu ține doar de estetică, ci influențează direct funcționarea organismului. O aliniere incorectă menținută în timp poate duce atât la probleme musculo-scheletice, cât și la tulburări digestive sau respiratorii, a explicat, pentru Jurnalul, fizioterapeutul Dan Antonescu. De la așa-numitul „tech neck” și cifoze până la respirație superficială și reflux gastric, efectele unei posturi defectuoase se propagă în întregul corp.
Cum definiți postura corectă din punct de vedere biomecanic?
D. Antonescu: Postura corporală reprezintă modul în care corpul uman se află în echilibru, printr-o aliniere adecvată a tuturor segmentelor, fără tensiuni și cu un consum minim de energie.
Ce modificări apar în corp atunci când postura este deficitară pe termen lung?
D. Antonescu: Postura deficitară pe termen lung - sau dezechilibrul postural, cum mai este denumit - nu este doar o problemă estetică, ci o cauză majoră a unor afecțiuni cronice musculo-scheletice, articulare și funcționale. Menținerea unui corp aliniat incorect - cum ar fi: umerii aduși, capul aplecat în față sau spatele curbat -, timp de luni sau ani, duce la modificări structurale permanente.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de posturi incorecte pe care le observați la adulți?
D. Antonescu: Cele mai frecvente posturi vicioase pe care le întâlnim la pacienți sunt:
- Postura capului înainte („tech neck” sau „gât de tehnologie”) – cauzată de statul prelungit la birou, aplecat asupra calculatorului sau a telefonului;
- Cifoza – care este o curbare excesivă înspre înainte a zonei toracale superioare a coloanei vertebrale, rezultând într-un spate rotunjit, cunoscut popular drept „cocoașă”;
- Spate plat (flatback) – care înseamnă pierderea curburii naturale a coloanei vertebrale lombare, care devine dreaptă și dezechilibrează centrul de greutate;
- Lordoza - o curbare excesivă spre interior a zonei lombare, care face ca fesele și abdomenul să pară mai proeminente, dând un aspect de „spate înclinat”.
Spuneați că postura incorectă reprezintă o cauză majoră a unor afecțiuni funcționale. Ar putea influența digestia, spre exemplu? În ce mod?
D. Antonescu: Postura corpului influențează direct modul în care organele funcționează. O postură incorectă poate afecta digestia în mai multe moduri: prin presiune pe stomac și intestine, prin creșterea riscului de reflux gastric, respirație superficială, și printr-un flux sanguin mai slab către organele digestive, rezultând o activitate intestinală mai slabă.
Există anumite posturi care pot agrava simptome precum balonarea sau refluxul gastric?
D. Antonescu: Da, anumite posturi pot agrava simptomele digestive. Cele mai importante exemple sunt:
- Hipercifoza sau aplecatul în față – „cocoșat”;
- Hiperlordoza (atunci când abdomenul este foarte mult dus în față);
- Statul îndelungat pe scaun – care poate agrava semnificativ constipația, de exemplu.
Dar respirația este sensibilă la modificările posturale?
D. Antonescu: Respirația este foarte sensibilă la postură deoarece poziția corpului schimbă în mod direct modul în care funcționează plămânii, diafragma și cutia toracică. Diafragma este principalul mușchi al respirației, iar când adoptăm o postură vicioasă, organele abdominale apasă diferit pe ea.
Alt exemplu îl reprezintă coastele și sternul, care trebuie să se miște pentru ca plămânii să se umple cu aer, iar postura influențează această mobilitate. Un alt exemplu ar fi legat de plămâni, care nu se ventilează uniform din cauza gravitației, ce influențează ce zone primesc mai mult aer.
Puteți detalia ce rol joacă diafragma în relația dintre postură și respirație?
D. Antonescu: Diafragma este punctul de legătură dintre respirație și stabilitatea corpului. O postură bună permite diafragmei să funcționeze eficient, iar o respirație diafragmatică corectă ajută la menținerea unei posturi stabile. Tocmai de aceea multe terapii sunt bazate foarte mult pe o respirație corectă și eficientă.
Stabilitatea trunchiului este strâns legată atât de funcțiile digestive, cât și de cele respiratorii, deoarece aceleași structuri anatomice participă la controlul presiunii intraabdominale, la postură și la mișcarea diafragmei. Practic, mușchii care stabilizează trunchiul formează un fel de „cilindru” care susține organele interne și coordonează respirația și digestia.
Diafragma este un mușchi în formă de cupolă care se contractă și coboară când inspirăm. Dacă postura este dezechilibrată și comprimă toracele sau abdomenul, spațiul pentru mișcarea ei scade, contracția devine limitată, iar respirația devine superficială. În cazul acesta, practic, respirăm mai mult cu pieptul decât cu diafragma.
Practic, se pot influența reciproc și pot menține o problemă de sănătate.
D. Antonescu: Da, există, într-adevăr, un cerc vicios între respirația superficială, tensiunea musculară și postură. În multe cazuri, aceste trei lucruri se întrețin reciproc și pot crea sau agrava în timp diferite afecțiuni cronice, cum ar fi: hiperventilația cronică, cefaleea de tensiune, cervicalgia (durerea localizată la nivelul gâtului, al cefei), afecțiuni ale coloanei vertebrale (discopatii, lombalgii, hernie de disc etc.), sindromul de oboseală cronică, anxietatea etc.
Cum poate ajuta fizioterapia la corectarea posturii și la reducerea simptomelor digestive sau respiratorii?
D. Antonescu: Fizioterapia poate avea un impact surprinzător de mare asupra posturii, dar și asupra unor simptome aparent fără legătură directă, precum cele digestive și respiratorii. Prin exerciții, mobilizare și reeducare posturală, corpul ajunge să funcționeze mai eficient. Corpul funcționează ca un sistem integrat, iar când postura și mobilitatea coloanei se îmbunătățesc, organele digestive și sistemul respirator pot funcționa mai eficient.
Ce tehnici terapeutice ar fi mai utile în aceste situații?
D. Antonescu: În multe cazuri, pacienții ajung să combine fizioterapia clasică cu terapii manuale, iar uneori și cu terapie viscerală, dar frecvența depinde mult de diagnostic, formarea terapeutului și preferințele pacientului.
Există activități sau gesturi, pe care le putem face și acasă, ce pot susține o postură sănătoasă?
D. Antonescu: În primul rând, conștientizarea posturii în activitățile zilnice, activitate fizică regulată, alternarea pozițiilor pe timpul zilei. Lumea trebuie să înțeleagă că o postură sănătoasă nu depinde doar de exercițiile fizice, ci de numeroasele alegeri mici pe care le facem zilnic (spre exemplu: cum stai, cum te miști și cât de des îți schimbi poziția).
Conștientizarea poziției zilnice și intervențiile pentru corectarea posturii deficitare prin fizioterapie devin esențiale pentru prevenție și recuperare, precizează specialistul.