Potrivit statisticilor, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul de energie al UE, mai mult de jumătate din consumul de gaze (în principal prin încălzire, răcire și apă caldă menajeră) și 35% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie. Noua directivă care modifică actuala legislație privind performanța energetică a clădirilor urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii și va intra în vigoare în perioada imediat următoare, după care statele UE vor trebui să o transpună în legislația lor națională.
Noua legislație stabilește cadrul pentru ca statele membre să reducă emisiile și consumul de energie în clădirile din întreaga UE, de la locuințe, la locurile de muncă, la școli, spitale și alte clădiri publice.
Directiva revizuită vine cu obiective ambițioase de reducere a consumului global de energie al clădirilor în întreaga UE, ținând seama de particularitățile naționale. Aceasta lasă la latitudinea statelor membre ce clădiri să fie vizate și ce măsuri trebuie luate. Fiecare stat membru își va adopta propria traiectorie națională pentru a reduce consumul mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035. În ceea ce privește clădirile nerezidențiale, statele vor trebui să renoveze 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și 26% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2033. Totuși, ele vor avea posibilitatea de a excepta de la aceste obligații anumite categorii de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanță.
Directiva revizuită face din „emisii zero” standardul pentru clădirile noi. Toate clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi trebuie să aibă emisii zero la fața locului din combustibili fosili, începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile aflate în proprietate publică și începând cu 1 ianuarie 2030 pentru toate celelalte clădiri noi, cu posibilitatea unor derogări specifice. Directiva conține noi dispoziții menite să elimine treptat combustibilii fosili din încălzirea clădirilor și să stimuleze instalarea instalațiilor de energie solară, ținând seama de circumstanțele naționale. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se asigure că noile clădiri sunt „pregătite pentru energia solară”. Subvențiile pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili nu vor fi permise începând cu 1 ianuarie 2025, iar guvernele vor trebui să stabilească măsuri specifice pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire până în 2040. Aceasta va stimula, de asemenea, adoptarea mobilității durabile datorită dispozițiilor privind precablarea, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice și locurile de parcare pentru biciclete. O mai bună planificare a renovărilor și sprijinul tehnic și financiar vor fi esențiale pentru a declanșa un val de renovări în întreaga UE, iar acest lucru este prevăzut în directiva revizuită.
Sprijin pentru cetățeni
Pentru a combate sărăcia energetică și a reduce facturile la energie, măsurile de finanțare vor trebui să stimuleze și să însoțească renovările, vizând în special clienții vulnerabili și clădirile cu cele mai slabe performanțe, în care locuiește o proporție mai mare de familii sărace din punct de vedere energetic. Directiva prevede înființarea unor ghișee unice pentru consiliere cu privire la renovarea clădirilor, iar dispozițiile privind finanțarea publică și privată vor face renovarea mai accesibilă ca preț și mai fezabilă, se precizează în directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor.
În prezent, aproximativ 35% din clădirile din UE au peste 50 de ani și aproape 75% din parcul imobiliar este ineficient din punct de vedere energetic. În același timp, rata medie anuală de renovare energetică este de numai aproximativ 1%.
Cum se prezintă fondul imobiliar din România
Rata de renovare energetică în România ar trebui să se tripleze pentru ca țara noastră să se alinieze termenelor directivei europene privind obiectivele climatice şi energetice, arată Asociaţia pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri (ROENEF) într-o analiză prezentată anul trecut. De asemenea, pe baza estimărilor referitoare la clădirile de referință, segmentul cu cele mai slabe performanțe din stocului național de clădiri include clădirile construite înainte de anul 2000, când a fost introdusă o serie de standarde tehnice pentru clădiri, se aplicau reglementări tehnice cu cerințe mai scăzute de performanță energetică, arată o analiză realizată de BUILD UP Skills România.
- Majoritatea clădirilor cu cel mai mare consum de energie (consum final specific de energie termică din totalul de energie de 400 kWh/m² pe an și consumul final specific de energie pentru încălzire de peste 250 kWh/m² pe an) sunt case unifamiliale cu surse de încălzire pe bază de gaz și lemn, care sunt situate în toate zonele climatice.
- Majoritatea clădirilor cu al doilea cel mai mare consum de energie (consum final specific de energie termică din totalul de energie între 300 kWh/m² pe an și 400 kWh/m² pe an și energie finală specifică pentru încălzire între 200 kWh/m² pe an și 250 kWh/m² pe an) sunt birouri publice/private sau clădiri cu surse de încălzire pe bază de gaz și de încălzire urbană.
- În cele din urmă, majoritatea clădirilor cu al treilea cel mai mare consum de energie (consumul final specific de energie final specific între 200 kWh/m² pe an și 300 kWh/m² pe an și consum final specific de încălzire între 150 kWh/m² pe an și 100 kWh/m² pe an) sunt clădiri multifamiliale. Trebuie avut în vedere faptul că unele dintre aceste clădiri pot fi situate în zone care se confruntă cu probleme demografice (declin), aflate într-o stare avansată de degradare și care nu mai justifică finanțarea lucrărilor de renovare din punctul de vedere al eficienței energetice.
- Majoritatea clădirilor rezidențiale au fost construite în special în perioada 1961-1980, în lipsa unor standarde de eficiență energetică specifice privind termoizolarea anvelopei clădirii. Aproximativ 53% din clădirile de locuit au fost construite înainte de 1970 și peste 90% înainte de 1989, cu un nivel al performanței energetice cuprins între 150 și 400 kWh/m²/an. Clădirile construite înainte de 1990 au o performanță energetică scăzută (180-400 kWh/m²/an).
- Fondul imobiliar existent are un potențial semnificativ creștere a performanței energetice: 2,4 mil. apartamente de dinainte de 1985 necesită reabilitare și modernizare termică. O gospodărie din șapte se confruntă cu probleme serioase privind calitatea locuinței, cele mai frecvente fiind deteriorarea pereților, a podelelor, a tocurilor de ferestre, întâlnite la 51,6% din totalul familiilor ce reclamă existența unor probleme ale locuinței și igrasia din pereți, podele sau fundația casei (50,3%). În general, locuințele cu probleme sunt mai numeroase la țară decât la oraș, mai ales cele cu problemele ale pereților, podelelor sau ferestrelor și de igrasie.