Actuala ediție a Festivalului Național de Teatru își propune un focus asupra dramaturgiei/dramaturgiilor din perspectiva multiplelor reflecții pe care o astfel de temă le subîntinde, cu atât mai mult cu cât este de domeniul evidenței parcursul evolutiv în care s-a manifestat, în ultimii ani, scriitura pentru scenă din spațiul teatral românesc. Au apărut nume de autoare și autori; câmpurile tematice s-au diversificat; procesul de scriere este, din ce în ce mai divers, integrat activ în procesul de creație scenică; dramaturgiile de tip devised au oferit o alternativă discursului auctorial unic; paradigmele textului finit, predat „la cheie” de un dramaturg-scriitor unui regizor care îl pune în scenă, sunt tot mai sonor puse la îndoială; relația dramaturg-regizor se impune acum ca una frontală, colaborativă, participativă.
Tocmai aceste transformări ne permit să vorbim despre dramaturgii, plural al diversității, al deschiderii structurilor dramatice, al căutării inovative de mijloace, de formule stilistice, de universuri tematice, al unor ieșiri voluntare, asumate, din canon, al unor dinamici creative de (re)teatralizare a realului. Mai mult, dramaturgiile posibilului reflectă orientarea către noi teritorii teatrale și expresivități scenice, renegocieri ale înțelesurilor asupra lumii, dar și o tentație a nelimitării, a libertății de investigare și exprimare.
Asistăm totodată, în ultimii ani, la proliferarea atelierelor de scriere dramatică, concursurilor de dramaturgie, contextelor dedicate dezvoltării scenariilor de spectacol. Noile explorări dramaturgice devin un cadru fertil de teoretizare a unor trasee de creație cu potențial nebănuit. Influența lor în esteticile spectacolului de teatru este de necontestat. Arealul producției și cercetării artistice, la rândul lui, este profund marcat de dramaturgii vizuale, coregrafice, senzoriale, imersive, stimulate și adaptate unor concepte performative inedite și provocatoare.
Un astfel de focus este important, credem, și prin prisma întrebărilor pe care, implicit, le (re)lansează:
● Cine și de ce (mai) scrie pentru teatru?
● Cât de puternică sau, din contră, cât de fragilă este poziția dramaturgului în sistemul teatral românesc?
● Ce loc ocupă dramaturgul/dramaturga într-o echipă de creație?
● Cât de receptive sunt instituțiile de spectacol din România în raport cu dezvoltarea neo-dramaturgiilor și cum susțin, concret, această dezvoltare?
● Ce fel de relație (mai) întreținem cu piesa clasică și ce fel de intervenții dramaturgice asupra ei privilegiem? Ce mai apropie și ce mai separă dramaturgia de literatură? Cum putem valorifica tensiunea clasic-contemporan în domeniul teoriilor și practicilor dramaturgice?
● Care sunt temele dominante și cât de relevante sau irelevante sunt ele pentru societatea românească de azi? Ce urgentăm și ce amânăm?
● Sunt suficient de bine articulate dramaturgiile momentului încât să impună direcții în teatrul românesc?
● Putem identifica în peisajul artelor performative locale dramaturgii fluide, structuri de scenariu dramatic, post și meta-dramatic, apte să redimensioneze arhitecturile generale ale scriiturii pentru teatru?
● Care (mai) sunt pașii formării unui dramaturg?
● Ce îndatoriri (mai) are dramaturgia în raport cu realul imediat? Trebuie să-l oglindească, să-l transforme, să-l reinterpreteze, să-l deschidă spre posibil, să-l destructureze sau să-l protejeze ca pe unică certitudine a omului contemporan?
● Există în momentul de față o critică dramaturgică în spațiul teatral românesc? Care este funcția actului critic în raport cu ambițiile de tip dramaturgic?
● Cât și cum comunică dramaturgiile românești cu cele europene?
● Cum se conturează geografiile teatrale autohtone din perspectiva dramaturgiilor pe care le producem?
Considerăm că un Festival Național de Teatru reprezintă mediul optim pentru o meditație onestă și constructivă nu doar asupra posibilelor răspunsuri la întrebări precum cele de mai sus, ci și asupra posibilului dramaturgic însuși...
Festivalul Național de Teatru – ediția a 34-a este un program cultural strategic organizat de UNITER – Uniunea Teatrală din România și finanțat de Ministerul Culturii alături de alți parteneri de tradiție, precum Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Institutul Cultural Român și Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.
În perioada 18-27 octombrie 2024 peste 20 de instituții teatrale din București vor fi gazdele spectacolelor și evenimentelor parte din programul FNT 2024.