Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, care a promis să pună capăt rapid conflictului, se întoarce la Casa Albă într-un moment de ascensiune al Rusiei pe câmpul de luptă.
Moscova controlează în Ucraina un teritoriu de mărimea statului american Virginia și avansează acum într-un ritm rapid, înregistrat doar în primele zile ale invaziei din 2022.
În prima relatare detaliată despre ceea ce președintele Putin ar accepta într-o eventuală înțelegere negociată cu Trump, cinci actuali și foști oficiali ruși au afirmat că liderul de la Kremlin ar putea fi de acord, în general, să înghețe conflictul de-a lungul actualelor linii ale frontului.
Loc pentru mici concesii teritoriale
Ar putea exista însă loc de negociere cu privire la împărțirea exactă a celor patru regiuni estice - Donețk, Lugansk, Zaporojia și Herson - susțin trei dintre sursele care au acceptat să vorbească doar sub acoperirea anonimatului, pentru a discuta chestiuni extrem de sensibile.
În timp ce Moscova susține că aceste patru regiuni fac parte integrantă din Rusia, fiind apărate de umbrela nucleară a țării, forțele sale controlează deocamdată 70-80% din teritoriu, în condițiile în care aproximativ 26.000 de kilometri pătrați sunt deținuți încă de trupele ucrainene, arată statisticile militare de pe câmpul de luptă.
Rusia ar putea fi, de asemenea, dispusă să se retragă din porțiunile relativ mici de teritoriu pe care le deține în regiunile Harkov și Mikolaiv, în nordul și sudul Ucrainei, au mai dezvăluit doi dintre oficialii citați de Reuters.
Rusia controlează în prezent 18% din Ucraina, inclusiv Crimeea, peninsulă anexată în 2014, 80% din Donbas - regiunile Donețk și Lugansk - și peste 70% din regiunile Zaporojia și Herson. De asemenea, deține puțin sub 3% din regiunea Harkov și o fărâmă din Mikolaiv.
În total, Rusia controlează peste 110.000 kilometri pătrați de teritoriu ucrainean. De cealaltă parte, Ucraina deține aproximativ 650 de kilometri pătrați din regiunea rusă Kursk.
Neutralitatea – teama Kremlinului pe termen lung
Putin a declarat, luna aceasta, că orice acord de încetare a focului ar trebui să reflecte „realitățile din teren”. El a adăugat, însă, că se teme de un armistițiu de scurtă durată, care nu ar face altceva decât să permită Occidentului să reînarmeze Ucraina.
„Dacă nu există neutralitate, este greu de imaginat existența unor relații de bună vecinătate între Rusia și Ucraina.”, a declarat Putin la Grupul de discuții „Valdai”, în data de 7 noiembrie.
„De ce? Pentru că acest lucru ar însemna că Ucraina va fi folosită în mod constant ca un instrument în mâinile cui nu trebuie și în detrimentul intereselor Federației Ruse!”, a precizat el.
Două dintre sursele citate de Reuters au declarat, de altfel, că decizia actualului șef al Casei Albe, Joe Biden, de a permite Kievului să lanseze rachete americane ATACMS adânc, pe teritoriul Rusiei, ar putea complica și, implicit, întârzia orice acord, înăsprind condițiile impuse de Moscova, în contextul în care adepții liniei dure fac presiuni asupra Kremlinului pentru a obține o bucată și mai mare din Ucraina.
Cu două zile în urmă, ucrainenii au folosit în premieră rachetele ATACMS pentru a lovi teritoriul Rusiei, iar Moscova a catalogat această mișcare ca fiind o escaladare majoră, recurgând, din nou, la amenințarea nucleară.
Dacă nu se convine asupra unei încetări a focului, au afirmat cele două surse, atunci Rusia va continua lupta.
„Putin a spus deja că înghețarea conflictului nu va funcționa în niciun fel.”, declara purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu numai câteva ore înainte ca rușii să raporteze atacurile ATACMS. „Iar autorizarea rachetelor este o escaladare foarte periculoasă din partea Statelor Unite.”, mai comenta el.
Concomitent, de peste Ocean, directorul de comunicare al lui Trump, Steven Cheung, reamintea tuturor promisiunea de campanie a viitorului președinte al Statelor Unite: „El este singura persoană care poate aduce ambele părți împreună pentru a negocia pacea și a colabora în vederea încetării războiului și a opririi crimelor”.
Miliardarul Donald Trump, autor al cărții „Trump: the Art of the Deal” („Trump: Arta tranzacției”), a declarat că va vorbi direct cu Putin, în încercarea sa de a media un acord de pace, deși nu a oferit detalii asupra modului în care ar putea aduce la masa tratativelor părțile aflate deocamdată în război, pe poziții ireconciliabile.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că țara sa nu se va opri, până când ultimul soldat rus nu va fi expulzat de pe teritoriul său - pe baza granițelor pe care le-a câștigat după căderea Uniunii Sovietice în 1991 - deși o serie de comandanți americani de rang înalt au sugerat public că acesta este un obiectiv foarte ambițios, dacă nu cumva chiar imposibil.
Pe 14 iunie, Putin își expunea principalele cerințe pentru o încetare imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile sale de aderare la NATO și să-și retragă toate trupele de pe întreg teritoriul a patru regiuni ucrainene, revendicate și controlate în mare parte de către Rusia.
Fără NATO și fără armată mare
Deși nu va tolera aderarea Ucrainei la NATO sau prezența trupelor alianței militare transatlantice pe teritoriul ucrainean, Moscova este deschisă să discute despre acordarea de garanții de securitate pentru Kiev, susțin toți cei cinci actuali și foști oficiali ruși.
Pe de altă parte, printre alte concesii pe care Kremlinul le-ar putea solicita Kievului se numără limitarea dimensiunilor armatei ucrainene și angajamentul de a nu restricționa utilizarea limbii ruse, au adăugat aceleași surse.
Dimitri Simes, care a emigrat în Statele Unite din Uniunea Sovietică în 1973 și este unul dintre cei mai bine conectați experți ruși în America, este de părere că un acord de încetare a focului ar putea fi încheiat relativ rapid pentru a pune capăt războiului, care a ucis deja sute de mii de soldați și a strămutat milioane de civili.
Un acord mai amplu, de durată, care să abordeze atât problemele de securitate ale Ucrainei, cât și pe cele ale Rusiei, ar fi însă extrem de dificil de încheiat, a adăugat el.
„În opinia mea, ar fi foarte dificil să se ajungă la un mare acord, deoarece pozițiile celor două părți sunt foarte îndepărtate.”, susține el.
„Adevărul crud”: Rusia câștigă teren
Rusia controlează în prezent 18% din teritoriul ucrainean și avansează relativ rapid, într-un ritm pe care nu-l mai reușise decât în primele zile ale invaziei sale din februarie 2022.
În aceste condiții, pe plan intern, Putin ar putea prezenta un eventual acord de încetare a focului, în care Rusia păstrează cea mai mare parte a teritoriului din Donețk, Lugansk, Zaporojia și Herson, drept o victorie care asigură apărarea vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei și protejează podul spre Crimeea, susține una dintre sursele citate de Reuters.
Viitorul Crimeei în sine nu este pus în discuție, au mai dezvăluit, la unison, interlocutorii intervievați.
Unul dintre oficiali, o sursă de rang înalt care cunoaște actualele discuțiile la nivel înalt de la Kremlin, a mai precizat că Occidentul va trebui să accepte „adevărul crud” și anume acela că, în pofida sprijinului imens acordat Ucrainei, nu a putut împiedica Rusia să câștige războiul.
Fost locotenent-colonel KGB, care a asistat la prăbușirea Uniunii Sovietice în timp ce era staționat la Dresda, Putin a luat singur decizia de a invada Ucraina, beneficiind doar de sfaturi limitate din partea unui grup restrâns de consilieri de încredere, au mai dezvăluit sursele rusești, familiarizate cu evenimentele de la Kremlin.
El va avea, de asemenea, un cuvânt greu de spus în privința oricărei decizii de încetare a focului, au mai adăugat sursele citate.
Liderul de la Kremlin prezintă ceea ce el numește „operațiunea militară specială” din Ucraina drept un moment de răscruce, în care Moscova a înfruntat ceea ce Putin cataloghează a fi „aroganța Occidentului”, care a extins NATO spre est, spre granițele țării, și s-a amestecat în ceea ce Rusia consideră că este propria curte, inclusiv în Georgia și, în mod special, în Ucraina.
Acord incert
De cealaltă parte, Kievul și Occidentul susțin că invazia Rusiei este o încercare de a acapara teritoriul suveran al Ucrainei.
Atunci când au fost întrebate cum ar putea arăta o posibilă încetare a focului, două dintre sursele citate de Reuters s-au referit la un proiect de acord care era pe punctul să fie aprobat în aprilie 2022, după discuțiile de la Istanbul, și la care Putin s-a referit în public ca la o posibilă bază pentru o înțelegere.
În conformitate cu acest proiect, Ucraina ar trebui să accepte neutralitatea permanentă, în schimbul unor garanții de securitate internațională din partea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite.
Unul dintre oficialii ruși a declarat că nu va exista niciun acord, dacă Ucraina nu primește garanții de securitate, „Întrebarea este cum să evităm o înțelegere care blochează Occidentul într-o posibilă confruntare directă cu Rusia, într-o bună zi.”, a adăugat sursa citată.